Ciuperceni | Judeţ: Teleorman | Punct: Ciuperceni-La Vii 1 | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dobrescu | Roxana | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Boroneanţ | Adina Elena | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Doboş | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Popescu | Gabriel | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bălescu | Sanda | participant | Mission archéologique française |
| Goval | Emilie | participant | Mission archéologique française |
| Hérisson | David | participant | Mission archéologique française |
| Lefevre | Bertrand | participant | Mission archéologique française |
| Tuffreau | Alain | participant | Mission archéologique française |
| Torcică | Ion | participant | Muzeul Judeţean de Istorie Teleorman |
Raport:
Pentru a putea continua săpătura din 2006 şi 2007, în campania din 2008 lucrările au debutat cu decaparea părţii superioare a vechii cariere (10 depozite de loess steril) şi cu degajarea pământului provenit din vechile săpături Boroneanţ. Astfel, în anul acesta, s-a săpat în partea inferioară a secvenţei stratigrafice (nivelurile D1 şi CR).
Stratigrafia:
Încă din campania precedentă s-a observat că geometria depozitelor este mult mai complexă decât se bănuia în 2006. Degajarea părţii inferioare a carierei a permis o mai bună înţelegere a stratigrafiei.
De sus în jos:
- cernoziom, observabil pe 0,7 m;
- loess brun gălbui (Lsup: 10 YR 5/4), omogen, mai argilos în partea superioară şi prezentînd concreţiuni calcaroase în jumătatea inferioară a depozitului. Grosime: 2,10 -2,40 m.
- limon argilos (L inf.), maroniu (10 YR 5/3) cu dungi maronii spre gri (10 YR 5/2), cu numeroase urme de mangan şi concreţiuni calcaroase. Acest limon prezintă o înclinare importantă spre cîmpia aluvială a Dunării. Înclinarea nu este observabilă în partea de S a săpăturii (profil A). Spre N şi spre V, în apropierea săpăturii lui Vasile Boroneanţ, acest limon argilos cu concreţiuni calcaroase se observă direct sub cernoziom. Grosime maximă: 1 m.
Lateral, spre V, profilul B arată că orizontul de concreţiuni calcaroase, observabil direct sub cernoziom, pe o grosime de cel puţin 3 m, devine dur. Matricea este un limon argilos maroniu (7,5 YR 5/4), extrem de dur şi închis la culoare (7,5 YR 5/6) în partea inferioară a profilului observabil (profil B). Este un pedocomplex pentru care trebuie determinată vârsta.
Săpăturile vechi au arătat că stratul de limon se află pe o veche napă fluviatilă a Dunării. Un sondaj făcut cu tariera a permis recunoaşterea părţii superioare a sedimentării fluviatile la o adâncime de 1,5 m sub concreţiunile calcaroase observabile sub nivelul CR.
În concluzie, se poate spune că secvenţa stratigrafică observată aici, corespunde unei pături de loess din Pleniglaciarul weichselian mijlociu; ea este acoperită de un cernoziom, iar în partea inferioară se observă un limon cu concreţiuni calcaroase ce prezintă urme de pedogeneză. Acest loess are la bază vechea napă fluviatilă a Dunării care a păstrat resturi de faună de vârstă pliocenă.
Contextul stratigrafic al secvenţei de loess de la La Vii 1 indică situarea ei înainte de Pleniglaciarul superior, ceea ce ar fi în concordanţă cu data IRSL corectată (32 ± 3 ka), obţinută pe sedimente prelevate deasupra nivelului C1.
Niveluri arheologice.
Stabilirea nivelurilor arheologice s-a făcut doar pe baza industriilor litice:
- A: în partea inferioară a cernoziomului
- B: în partea superioară a loessului brun gălbui
- C: în partea inferioară a loessului brun gălbui
- D1: la baza loess-ului brun gălbui
- CR: piese prezente deasupra limonului argilos cu concreţiuni calcaroase şi în partea sa superioară (CR2). Piesele găsite la baza profilului din 2006 şi care la momentul respectiv au fost grupate în D2, corespund nivelului CR din 2007 şi 2008.
Ansamblul nivelurilor arheologice este afectat de înclinarea spre S în direcţia Dunării.
Materialul litic:
Materialul litic din diferitele niveluri de la Vii 1 prezintă o serie de caracteristici comune:
- aceeaşi materie primă, silexul, cu două origini diferite: aluviunile Dunării şi un afloriment local, situat la mică distanţă
- debitaj laminar
- prezenţa dominantă a produselor de debitaj, număr ridicat de esquilles
- facies clar de atelier
Materialul din nivelurile A şi B prezintă aceleaşi caracteristici. El aparţine aceleiaşi industrii. Cele mai multe nuclee au fost aduse preformate, întrucât aşchiile corticale nu sunt numeroase. Nucleele demonstrează un debitaj semiturnant, ele fiind unipolare sau bipolare. Debitajul este similar pentru seria D1.
În ceea ce priveşte nivelul CR, procentajul de aşchii corticale este mai important. Silexul local cu cortex proaspăt apare mai frecvent, ceea ce înseamnă că rognonii de silex au fost colectaţi într-un afloriment. Nucleele care domină în mod clar sunt cele laminare cu un debitaj semiturnant, cât şi nucleele cu o singură suprafaţă de debitaj. Trebuie menţionată şi prezenţa unui nucleu care se termină în debitaj de lamele, cât şi un nucleu pe aşchie. Lamele din nivelul CR sunt alungite, uşor arcuite şi sunt obţinute printr-un debitaj cu percutor moale. În ceea ce priveşte uneltele, ele nu sunt numeroase. Studiul acestora nu a fost încă terminat. Menţionăm doar o lamă cu trunchiere oblică, cu ambele laturi retuşate şi care prezintă, probabil, urme de ocru.
Vârsta IRSL obţinută deasupra nivelului C1 este de 32 ± 3 ka. Este dificil să facem o comparaţie între datele IRSL şi cele 14C. Industriile litice din punctul La Vii 1 ar putea aparţine unui facies Gravettian. Raritatea uneltelor în siturile în aer liber din Câmpia Română constituie un handicap. Interesul principal al aşezării de la La Vii 1 îl reprezintă prezenţa unei secvenţe stratigrafice cu mai multe niveluri arheologice.