Ciumeghiu | Comuna: Ciumeghiu | Judeţ: Bihor | Punct: Punct: Valea Tekerő; Lunva Kengyel; Pusta Tekerő; Valea Cighid; Cantonul digului; Nord de cimitir; După gara feroviară; Spatele grajdurilor; Ferma de porci; Pusta Cighid; Pusta Vildburg; Capelă. | Anul: 2021


Descriere:

Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Ciumeghiu, Com. Ciumeghiu, jud. Bihor
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Neolitic; Epoca bronzului târziu; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală târzie; Perioada modernă;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Mormânt;
Cod RAN:
Județ:
BIHOR
Unitate administrativă:
CIUMEGHIU
Localitate:
CIUMEGHIU
Punct:
Punct: Valea Tekerő; Lunva Kengyel; Pusta Tekerő; Valea Cighid; Cantonul digului; Nord de cimitir; După gara feroviară; Spatele grajdurilor; Ferma de porci; Pusta Cighid; Pusta Vildburg; Capelă.
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Fazecaş Gruia Traian responsabil Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Katócz Zoltán participant Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea
Raport:
Valea Crișului Negru a fost mai slab cercetată din punct de vedere  arheologic în ultimele decenii, cu toate că această regiune oferă toate condițiile naturale necesare pentru habitat și înființarea așezărilor de lungă durată. În vederea actualizării Planului Urbanistic General (PUG) al comunei Ciumeghiu, județul Bihor au fost efectuate cercetări de teren non-invazive în perimetrul unității administrative respective. Scopul cercetărilor noastre era de a delimita noi situri arheologice și de a identifica pe teren siturile deja cunoscute în literatura de specialitate. Cu toate că suprafața comunei este una destul de mare (110,28 km2), până de curând era menționat doar un sit arheologic, fapt ce reflecta lipsa cercetărilor arheologice mai consistente în această regiune. Situl arheologic Boiu – Câmpia Veche [Mezőbaj – Ómező] de secol VIII-IX, menționat în literatura de specialitate[1], din nefericirea nu am reușit să verificăm datorită culturii agricole aflate într-o stare de vegetație avansată. Pe baza datelor bibliografice mai cunoaștem două descoperiri întâmplătoare. Una constă într-un denar republican roman descoperită în 1967, în fosta grădină C.A.P. din Ciumeghiu[2], iar cealaltă este o tetradrahmă din Thasos, descoperită între anii 1930-1935 în locul Ciumeghiu – Mișcolț[3].             Noile cercetările de suprafață au fost realizate cu scopul de a verifica și înregistra eventualele anomalii ale reliefului (diferențe de culoare ale vegetației, amenajări ale peisajului) sau prezența unor materiale arheologice (materiale ceramice și osteologice, piese litice, resturi ale unor structuri zidite) pe suprafață, fără a interveni în sol. În urma acestor periegheze sistematice am putut identifica 12 noi situri arheologice în teritoriul comunei Ciumeghiu. Au fost descoperite materiale neolitice la siturile Ciumeghiu – Lunva Kengyel [Ilye – Kengyel-rét] și la Ghiorac – Valea Cighid [Erdőgyarak – Csegőd-ér], materiale de epoca bronzului târziu provin de la Ciumeghiu – Pusta Vildburg [Ilye – Vildburg-puszta], Ciumeghiu – După gara feroviară [Ilye – Vasútállomáson-túl], Ciumeghiu – Nord de cimitir [Ilye – Temetőtől északra], Ciumeghiu – Pusta Tekerő [Ilye – Tekerő-puszta], Ciumeghiu – Valea Tekerő [Ilye – Tekerő ér]. În cazul sitului cel din urmă am descoperit și fragmente ceramice sarmatice datate la secolul II-III d.Chr. Ceramică de epoca arpadiană datată în secolele XI-XIII a fost descoperită la Ciumeghiu – Spatele grajdurilor [Ilye – Istállók-mögött], iar fragmente ceramice de epoca medievală târzie (sec. XV-XVI) au fost identificate la Ghiorac – Pusta Cighid [Erdőgyarak – Csegőd-puszta]. Am colectat de asemenea ceramică de secololele XVII-XVIII la Boiu – Cantonul digului [Mezőbaj – Gát-őrház] și la Ciumeghiu – Ferma de porci [Ilye – Disznófarm]. La vest de cursul fostului pârâu Jekerő-ér (în prezent canal de desecare), la punctul numit Ciumeghiu – Capelă [Ilye – Kápolna] au fost identificate la suprafață oase umane și mai multe fragmente de cărămizi care după factura lor par să aparțină secolelor XVIII-XIX.             Reperarea acestor situri atestă faptul că spaţiul respectiv a fost preferat pentru locuire începând încă din epoca neolitică și până în prezent, ceea ce oferă noi contribuții arheologice importante pentru cunoașterea habitatul comunităților preistorice și istorice locale. În vederea continuării cercetărilor viitoare am realizat o harta marcând zonele unde nu ne-au fost accesibile cu această ocazie din diferite motive (pășune, culturi agricole cu vegetație crescută, construcții, terenuri abandonate-pârloagă, etc.) cu speranța că în viitor vom avea posibilitate de a verifica aceste zone. 
Abstract [EN]:
Surface surveys carried out in the perimeter of Ciumeghiu commune (Bihor county) at the beginning of May 2021, have resulted an important archaeological data about the prehistory and history of the Crișului Negru Valley. The main purpose of our research was to identify and delimit new archaeological sites in this area to achieve the General Urban Plan of the mentioned commune. Following these field investigations, we managed to identify 12 archeological sites unknown until now, of which four dated to the Neolithic, four to the Late Bronze Age, and on another site we discovered ceramic fragments from the end of the Bronze Age along with the fragment from 2nd-3rd centuries AD. One site dates from the 11th-13th centuries, and another from the 15th-16th centuries. Ceramic materials from the 17th-18th centuries come from two sites, and on another site human bones and fragments of bricks have been discovered, which can be dated to the 18th-19th centuries.
Note:

1.
S. Dumitrașcu (coord.), Repertoriul monumentelor naturii, arheologice, istorice, etnografice, de arhitectură și artă din județul Bihor. Oradea 1974, 18.


2.
E Chirilă, N. Chidioșan, S. Dumitrașcu, N. Steiu, Descoperiri monetare antice din Transilvania (IV), în Studii și Comunicări Muzeul Brukenthal XIV,1969, 284; B. Mitrea, Découvertes récentes et plus anciennes de monnaies antiques et byzantines en Roumanie, în Dacia N.S. XV, 1971, 402-403; I. Glodariu, Consideraţii asupra circulaţiei monedei străine în Dacia (sec. II î.e.n. – I e.n.), în: Acta Musei Napocensis VIII, 1971, 82, nr. 77; N. Chidioșan, Ciumeghiu (s.v.) în S. Dumitrașcu (coord.), Repertoriul monumentelor naturii, arheologice, istorice, etnografice, de arhitectură și artă din județul Bihor, Oradea 1974, 26; Al Sășianu, Moneda antică în vestul și nord-vestul României, Oradea 1980, 103-104.

3.
Al. Sășianu, Moneda antică în vestul și nord-vestul României. Oradea, 1980,103.