Cioroiu Nou | Comuna: Cioroiaşi | Judeţ: Dolj | Punct: Cetate | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Antichitate;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil;
Tipuri de sit:
Cetate; Terme;
Cod RAN:
| 71849.02 |
Județ:
Dolj
Unitate administrativă:
Cioroiaşi
Localitate:
Cioroiu Nou
Punct:
Cetate
Localizare:
| 71849.02 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bondoc | Dorel | participant | Muzeul Olteniei, Craiova |
| Filip | Ileana Gabriela | participant | Muzeul Olteniei, Craiova |
Raport:
Săpăturile din anul 2014 pe şantierul arheologic Cioroiu Nou s-au desfăşurat în perioada august-septembrie şi au fost afectate în desfăşurarea lor, de ploile abundente ce au căzut în această vreme. Chiar şi aşa însă, rezultatele obţinute au fost pe măsura eforturilor depuse.
Sectorul vizat de săpăturile arheologice din 2014, a fost ca şi în anii precedenţi, cel din nord-vestul fortificaţiei, acolo unde am putut evidenţia un edificiu termal şi mai multe clădiri cu ziduri de piatră.
S-a început prin redeschiderea unor săpături mai vechi care nu fuseseră terminate în anul 2010, în vecinătatea de NE a edificiului termal ridicat de militarii detaşamentului legiunii VII Claudia. Sumare prezentări ale acestui edificiu (numit de noi atunci, clădirea A) au fost făcute în anul 2010(25) şi 2013 (26)
Săpăturile arheologice din anul 2014 au adus completări şi precizări importante privind fazele de construcţie şi cronologia clădirii. Astfel, în colţul său de NV a fost depistată o nouă cameră a edificiului termal, situată în dreapta intrării. Camera aparţine unei faze timpurii de construcţie. Zidurile sale au grosimea de 0,60m şi au lungimea păstrată de 5,50 m (nord-sud) şi 2,60 m (est-vest). Fundaţiile lor, realizate din pietre de gresie legate cu mortar, au fost aflate la adâncimea de -1,20 m. Iar pentru amplasarea lor au fost săpate şanţuri de amplasare în pământul galben (steril din punct de vedere arheologic). Paradoxul constă în faptul că respectiva cameră a fost scoasă din funcţiune la un moment dat, iar zidurile sale au fost demantelate. Concret, camera "închidea" forma dreptunghiulară firească, a termelor.
Săpăturile din anul 2014 au elucidat motivul pentru care camera de NV a fost scoasă din funcţiune şi zidurile sale, demantelate. O nouă construcţie cu ziduri de piatră şi cărămidă a fost ridicată la finele secolului II, cu fundaţiile amplasate în pământ, 30 cm deasupra fundaţiilor termelor. Această construcţie situată la NV de edificiul termal era bănuită de ceva timp, dar a devenit clar acum raportul stratigrafic şi cronologic dintre cele două clădiri.
Construcţia de la finele secolului II se desfăşoară în directiile est şi nord, dar planul său complet nu a putut fi stabilit, întrucât spre est a fost suprapusă de clădirile din secolul III, iar spre nord săpăturile sunt încă nefinalizate. Clădirea a fost compartimentată în vederea obţinerii mai multor camere. În interiorul său au fost descoperite mai multe fragmente de amfore de tip Dressel 24 similis (fig. 1), ceramică romană realizată din pastă fină de culoare roşie, ceramică de factură dacică realizată cu mâna (fig. 2), un tipar destinat turnării de piese metalice, un inel cu piatră gemă, opaiţe, obiecte de fier, obiecte de sticlă, etc.
Mai departe, extinderea săpăturilor arheologice spre nord de clădirea B din prima jumătate a secolului III, a pus în evidenţă că aceasta era mult mai mare decât se cunoştea până acum. Fundaţiile sale au fost realizate din pietre de calcar, rânduite pe mai multe asize. Nu avem deocamdată indicii privind utilitatea acestei clădiri. Din obiectele descoperite menţionăm aici, ceramică, obiecte de fier, obiecte de bronz, obiecte de sticlă, oase animale, monede, etc.
Nivelul constructiv din prima jumătate a secolului III se încheie printr-o distrugere generală produsă cândva la mijlocul acestui veac. A fost suprapus de construcţii mai modeste, din a doua jumătate a secolului III, realizate mai ales din spolii ale construcţiilor mai vechi.
Ceva mai târziu, probabil pe la mijlocul secolului V, platoul fortificaţiei pare a fi fost utilizat pentru înmormântări, aşa cum ne lasă să înţelegem descoperirile arheologice mai vechi, dar şi mai noi.
Note:
1.
25. D. Bondoc, Cioroiu Nou. 100 descoperiri arheologice / One hundred archaeological discoveries, Craiova 2010, p. 13-16.
26. D. Bondoc, G. Filip, în Cronica cercetărilor arheologice din România, campania 2012. A XLVII-a Sesiune Naţională de rapoarte arheologice, Craiova 27-30 mai 2013, p. 46-47.