Cioroiu Nou | Comuna: Cioroiaşi | Judeţ: Dolj | Punct: Cetate | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bondoc | Dorel | responsabil | Muzeul Olteniei, Craiova |
Raport:
Săpăturile arheologice pe şantierul Cioroiu Nou, campania 2011, s-au desfăşurat în lunile august-septembrie. Fondurile băneşti destinate săpăturilor au fost alocate de Consiliul Judeţean Dolj şi Muzeul Olteniei Craiova, iar forţa de muncă a fost recrutată pe plan local, prin angajarea de localnici din satul Cioroiu Nou.
Primele zile ale campaniei arheologice de pe şantierul Cioroiu Nou au fost afectate curăţirii zonei de buruienile crescute ca urmare a ploilor abundente din primăvara şi vara anului 2011, dar şi a solului deosebit de fertil.
Apoi am trecut la săparea martorilor de pământ rămaşi în picioare din campania trecută şi am curăţit câteva profile. Unii dintre martorii de pământ demontaţi, conţineau dărâmături ale termelor, astfel că au mai fost descoperite obiecte şi aici. A fost nevoie de asemenea să procedez la evacuarea pământului căzut ca urmare a surpării unora dintre malurile de pământ.
Săpăturile s-au concentrat însă pe clădirea de la est de terme, pusă în evidenţă în anul 2010. Am demontat martorii de pământ rămaşi la est de clădire şi am săpat un zonele unde nu se ajunsese la pământul viu. La nord de clădire, se păstrează indicii ale distrugerii violente a clădirii, este vorba despre urme consistente de tăciuni şi cenuşă, prin urmare a fost vorba despre un incendiu. Foarte multe fragmente ceramice poartă urme de ardere secundară, şi de asemenea, mai multe monede de bronz (Hadrianus, una de secol III, ş.a.) au fost trecute prin foc. Din săpături am recoltat mai multe fragmente de chirpic provenite de la tavanul / tavanele încăperilor clădirii; chirpicii poartă amprente ale unor structuri lemnoase (beţe de lemn sau de trestie), urme de pleavă şi seminţe de la paiele cu care a fost amestecat lutul crud, şi binenţeles urme de arsură şi tăciuni provenite de la momentul distrugerii clădirii, care a survenit ca urmare a incendiului de care am pomenit. Analiza materialelor descoperite în interiorul şi în vecinătatea clădirii, arată că cel mai probabil, este vorba despre invazia carpilor din anul 247.
Lângă colţul de sud-vest al fundaţiei clădirii şi la cca. 1,40m sud de cuptorul evidenţiat în anul 2010, a fost descoperită o groapă. Este mai largă la gură şi mai îngustă la fund. Groapa conţine ţigle şi cărămizi arse, fragmente de vase, unele rebuturi, oase, fragmente de vase de sticlă. Toate acestea arată că este vorba despre o groapă menajeră ce deservea clădirea.
Zidul de la vest de clădire a fost identificat după resturile puţine rămase în secţiunea săpată în 2010. Avea 0,60 m grosime şi fusese edificat din pietre şi cărămizi sparte. De asemenea, spre est, zidul a fost scos aproape în totalitate de căutătorii de piatră, dar l-am putut reconstitui mulţumitor după urmele rămase (mortar, pietre, chirpici, cărămizi şi ţigle fragmentare). Pe baza celor descoperite până în prezent, clădirea de la est de terme ale latura lungă de 16,80 m, iar cea scurtă de 5 m. Cifrele sunt provizorii pentru că săpătura clădirii nu a fost epuizată.
În scopul verificării continuităţii zidului lung depistat în campania din anul 2010, am trasat şi săpat 5 noi casete, după cum urmează: 3 la nord de clădirea de la est de terme, 2 la sud de aceasta.
Cele de la nordul zidului sunt prima (cea mai de vest- C 29) dreptunghiulară (7 x 1,50 m), celelalte două pătrate (4 x 4 m), numerotate de la vest spre est cu C 30 şi C 31.
Cele de la sudul zidului sunt ambele pătrate (4 x 4 m), numerotate de la vest spre est cu C 32 şi C 33. Apoi C 34 (4 x 4 m), la vest de C 29 şi C 35 (4 x 4 m), la 60cm vest de C 34. De asemenea, am săpat şi în casete mai mari de 6 x 4 m (C 36 şi C 37, ambele la sud).
Între C 33 şi C 37, am deschis C 38 (4 x 4 m), iar în continuarea secţiunii S 1 / 2010, am deschis C 39 (10 x 2 m),
Spre deosebire de anii anteriori, nu am mai săpat până la solul viu, ci m-am oprit pe diverse niveluri, acolo unde am sesizat urme de construcţie, urmând a adânci săpăturile în campania din anul următor.
Între terme şi clădirea de la est de terme, se conturează o altă clădire, cu ziduri parţial scoase, cu aceeaşi orientare. Dimensiunile sesizate până în prezent sunt de 9 x 6 m. Este probabil posterioară termelor, şi una dintre cele mai ridicate ca nivel (-0,30 m). Utilitatea sa nu poate fi precizată încă.
Din clădirea de la est (notată de mine clădirea de la est de terme) provin o spatulă de fier şi câteva ace medicale de control realizate din fier şi din bronz. În apropierea clădirii au fost găsite şi fragmente de plăcuţe medicale pentru prepararea medicamentelor. Ustensile medicale au fost descoperite şi în săpăturile vechi din secolul trecut (D. Tudor, Gh. Popilian). Compoziţia clădirii pare a fi următoarea: un coridor central (mărginit nord de zidul lung) neacoperit dar pavat cu piatră, pe lateralele căruia se găsesc mai multe camere; una dintre aceste camere a fost surprinsă în casetele C 30 şi C 31, unde i-au fost puse în evidenţă zidurile de est şi vest; lungimea sa interioară de la est la vest este de 6,40 m. Latura de vest este vizibilă imediat lângă zidul lung, după care se întrerupe brusc din cauza spolierii vandalice a pietrei, dar se poate întregi după urmele din profil; mai mult de-a lungul laturii şi în interiorul camerei s-a păstrat o bucată de mortar, cu amprenta unui picior uman (încălţat). Amprenta datează prin urmare din momentul ridicarii clădirii.
Peste tot este de remarcat sălbăticia cu care au fost demantelate clădirile. Fundaţiile termelor au fost mai ferite de aceste distrugeri, fiind mai adânc săpate şi amenajate. În schimb, zidurile celorlalte două clădiri au fost pe alocuri demontate total. În unele cazuri, nu a putut fi sesizată nici măcar amprenta lor.
S-au luat măsuri de conservare primară a ruinelor descoperite; zidurile au fost restaurate la nivelul fundaţiilor cu materiale de construcţie antice (pietre de calcar, de râu, sâgă, fragmente de ţigle şi cărămizi), legate cu ciment. Au fost întreprinse lucrări de reparaţii la zidurile termelor, acolo unde situaţia a impus acest lucru; datorită condiţiilor nefavorabile (ploaie, îngheţ-dezgheţ), pe alocuri zidurile au avut de suferit şi au trebuit efectuate reparaţii.
A fost prelevat un bogat material arheologic constând în: ceramică, cărămizi ştampilate; obiecte de fier, obiecte de bronz, monede, etc.