Ciacova | Judeţ: Timiş | Punct: Piaţa Cetăţii | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă; Epoca medievală târzie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare urbană;
Cod RAN:
| 156366.04 |
Județ:
Timiş
Unitate administrativă:
or. Ciacova
Localitate:
Ciacova
Punct:
Piaţa Cetăţii
Localizare:
| 156366.04 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Floca | Cristian | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Rogozea | Octavian | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Stavilă | Andrei | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Dincă | Remus Constantin | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Seculici | Bogdan | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Enache | Sergiu | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Oprean | Cristian | participant | Universitatea de Vest, Timişoara |
| Micle | Dorel | responsabil | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
| Ţuţuianu | Costin Daniel | responsabil sector | Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane, Deva |
Raport:
Cercetările arheologice preventive din ”Piaţa Cetăţii”, Oraş Ciacova, jud. Timiş, din vara anului 2015, au fost demarate ca urmare a unor proiecte investiţionale ale Primăriei oraşului, în vederea reabilitării reţelei de apă potabilă.
Lucrările s-au desfăşurat în perimetrul Pieţei Cetăţii, pe laturile de N, S, E şi V, în zona din imediata vecinătate a bordurii drumului ce mărgineşte zona centrală a Pieţei. În interiorul Pieţei nu s-a intervenit prin săpătură, deoarece aici nu au fost prevăzute lucrări de reabilitare. Stratul superior de pavaj şi/sau de beton s-a îndepărtat manual sau mecanizat, iar substratul de nisip şi moloz s-a îndepărtat mecanizat până la adâncimea medie de 0,5 – 0,8 m după care s-a intervenit manual pentru a nu se distruge evidenţele arheologice.
Dată fiind suprafaţa foarte mare de teren ce urma a fi excavată şi datorită faptului că se ştia din documentaţia primită de la serviciul topografic al Primăriei Ciacova de existenţa fostelor săpături pentru introducerea apei potabile din anii 60, precum ce cele mai actuale de telecomunicaţii şi de canalizare, efectuate în anii 2009-2010, metodologia de lucru nu a impus ca o necesitate deschiderea unor secţiuni mai late de 1 m, deoarece, pe cel puţin 2 laturi ale Pieţei (cea de est şi cea de sud), noua reţea de apă potabilă s-a introdus în imediata vecinătate a celei vechi sau chiar deasupra ei. De asemenea terenul era deja bulversat de săparea şanţurilor pentru implementarea canalizării oraşului care a prevăzut introducerea tuburilor de beton la adâncimea de 5 m.
Acolo unde în excavarea iniţială a magistralei s-au descoperit straturi antropice nebulversate sau diverse evidenţe arheologice, şanţul a fost mărit la 2 m, pentru o documentare corectă conform standardelor şi procedurilor din România. De asemenea, adâncimea până la care s-a coborât a fost cea a sterilului arheologic. Chiar şi acolo unde nu a fost necesară lăţirea secţiunii la 2 m pentru că deja terenul era bulversat de lucrările mai vechi (menţionate mai sus), s-a dispus verificarea prin sondaje a stratigrafiei verticale până la atingerea sterilului pentru a se documenta topografia terenului din perioada medievală.
Singurele evidenţe arheologice descoperite în urma săpăturilor se concentrează în zonele de nord-vest şi sud-vest, unde au fost descoperite următoarele:
• În latura de nord a Pieţei Cetăţii s-au identificat urmele a două stradele din lemn, dezafectate, probabil în preajma cuceririi austriece, din ele păstrându-se doar patul din crengi ce forma structura inferioară a stradelei destinată a consolida terenul mlăştinos şi a drena apa pluvială. Cele două stradele converg către un punct aflat azi în latura de nord a Pieţei, sub casele construite acolo, dar unde în perioada otomană exista un pod de legătură între Piaţă şi Cetate, peste canalul cu apă ce înconjura fortificaţia.
• În colţul de NV al Pieţei a fost identificată o încăpere mică din cărămidă, cu laturile de 1,2x1,5m, cu o utilitate tehnică, ce făcea parte, probabil, din corpul unei mori de apă, aflată la confluenţa micului pârâu ce se vărsa în canalul ce înconjura Cetatea, curgând dinspre sud spre nord.
• Tot în colţul de NV al Pieţei a fost identificată o stradelă din grinzi de lemn, cu orientarea SV către NE, către acelaşi pod peste canalul ce înconjura Cetatea.
• În acelaşi loc, stradela din lemn este parţial distrusă de un jgheab din cărămidă cu lăţimea de 1,2 m, construit în prima fază a perioadei ocupaţiei habsburgice, pentru a canaliza micul pârâu afluent stânga al Timişului Mort şi ai mări presiunea pentru a eficientiza moara de apă ce se afla în acest loc (ea fiind reprezentată şi pe prima ridicare topografică militară iosefină datată în 1769-1772).
• În colţul de sud-vest al Pieţei Cetăţii, a fost identificat urma canalului aceluiaşi mic pârâu ce curgea dinspre sud spre nord, ce punea în mişcare moara din faţa Cetăţii, dar care aici nu mai e căptuşit cu cărămidă, surprinzându-se doar şanţul săpat în pământ, cu laturile întărite cu lut, având lăţimea de 1,6 m.
În concluzie, ca urmare a investigaţiilor arheologice pe toate cele patru laturi ale pieţei actuale, s-a constatat faptul că informaţiile oferite de cartografia istorică (Mappa von dem Csakowaer District, 1723 - Österreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchiv; Banat Josephinische Landaufnahme, 1769-1772, Historische Militärkarte der österreichisch-ungarischen Monarchie - Österreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchiv; pe Zweite oder Franziszeische Landesaufnahme, 1806-1869, Historische Militärkarte der österreichisch-ungarischen Monarchie - Österreichisches Staatsarchiv, Kriegsarchiv) sunt reale, zona din faţa Cetăţii Ciacova fiind în Evul Mediu un spaţiu viran. Existau doar câteva drumuri din pământ care, în perioada ocupaţiei otomane, au fost podite cu lemn, în zona din imediata vecinătate sudică a Cetăţii. Tot în această perioadă exista un curs natural al unui pârâu ce curgea dinspre sud spre nord, prin latura vestică a Pieţei şi care alimenta Moara care se afla construită la confluenţa acestui mic pârâu cu canalul ce înconjura cetatea. Acest pârâu a fost canalizat în perioada habsburgică, dar în timp a fost complet desecat, dispărând din topografia actuală a Pieţei Cetăţii.
Bibliografie: