Chitila | Judeţ: Ilfov | Punct: Fermă | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 179294.01 |
Județ:
Ilfov
Unitate administrativă:
Chitila
Localitate:
Chitila
Punct:
Fermă
Sector:
Aşezarea neo-eneolitică
Localizare:
| 179294.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Boroneanţ | Adina Elena | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Boroneanţ | Vasile | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Nicolae | Cătălin | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Nicolae | Irina | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Samson | Andra | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Vasile | Gabriel | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Campania din anul 2003 s-a desfăşurat în perioada 7 octombrie – 16 noiembrie, o perioadă puţin propice arheologiei şi care a fost fragmentată excesiv de ploi şi chiar ninsori. Insuficienţa fondurilor şi lipsa personalului au făcut ca obiectivele stabilite anul trecut pentru această campanie să nu fie atinse. Astfel, nu a fost deschisă o suprafaţă mai mare, nu a fost clarificată stratigrafia aşezării în sensul stabilirii relaţiei dintre nivelul Gumelniţa şi nivelul Boian şi nici nu a fost identificat vreun mormânt.
Stratigrafia sitului este, din punctul nostru de vedere, încă incertă. Se poate spune doar că avem cel puţin două aşezări suprapuse, una ce se încadrează în ceea ce este încă numit cultura Boian şi una aparţinând culturii Gumelniţa. Precizăm că nivelul gumelniţean reprezintă doar ceea ce a mai rămas după nivelarea tell-ului cu mijloace mecanice la începutul deceniului opt al secolului trecut. În privinţa unei încadrări mai exacte a aşezărilor suprapuse de la Chitila-Fermă precizăm că s-au recuperat artefacte încadrabile fazelor Bolintineanu, Giuleşti şi Spanţov ale culturii Boian şi fazelor A1 şi A2 ale culturii Gumelniţa (descoperite în decursul celor şase campanii desfăşurate). Prezenţa unor nivele de locuire echivalente nu a fost clar determinată, această operaţiune fiind îngreunată pe de o parte de suprafaţa mică a săpăturilor dar şi de lipsa unor criterii clare (în literatura de specialitate) de diferenţiere între ele. Considerăm că înainte de a pune astfel de etichete "detaliate" întreaga schemă generală culturală Boian-Gumelniţa ar trebui revăzută şi mai ales refăcută.
La săpăturile de anul acesta au mai participat voluntar pentru scurte perioade de timp şi mai mulţi studenţi de la FIB: Emil Funieru, Maria Duţescu, Dan Ştefan şi Costin Zamfir. De un real folos a fost şi participarea domnului Nicuşor M. Sultana de la IA Bucureşti. Tuturor colectivul de cercetare le mulţumeşte şi pe această cale.
Cu ajutorul competent al studenţilor Dan Ştefan şi Maria Duţescu (care au asigurat şi aparatura necesară acestor operaţiuni) a fost realizată o ridicare topografică preliminară a sitului şi au fost stabilite cooordonatele geografice exacte de situare ale acestuia.
Astfel, situl neo-eneolitic de la Chitila-Fermă se află la 44° lat. N şi 25° long.E. Din punct de vedere altimetric situl se află la + 94 m faţă de nivelul mării.
În această campanie, foarte modestă, săpătura a fost curăţată (locul a fost folosit extensiv de localnici ca gropă de gunoi) şi a fost puţin extinsă suprafaţa săpată anul trecut. Astfel, secţiunea S. A a fost prelungită cu un metru şi au fost deschise două noi secţiuni; prima dintre ele având sigla S. A1 paralelă cu S. A şi având aceleaşi dimensiuni (14 x 2 m), iar cea de a doua, având sigla S. B perpendiculară pe S.A şi având dimensiunile 6 x 2 m.
Din cauze obiective, eforturile noastre s-au concentrat în secţiunea S. B, unde s-a ajuns până la nivelul de steril arheologic. În această secţiune au fost surprinse parţial câteva complexe – o vatră, o groapă şi o podea din lut nears (aparţinând probabil unei anexe a unei locuinţe) - asociate cu material ceramic şi nu numai specifice fazei Bolintineanu a culturii Boian.
În secţiunile S. A şi S. A1 s-a lucrat foarte puţin, recuperându-se însă o gamă variată de artefacte gumelniţene şi un nou lot de oase umane.
Din săpătură dar şi din cercetările de teren din zona fostului tell au fost recuperate 186 de piese din silex, 29 piese din piatră (între care 8 râşniţe sau fragmente de râşniţă), 12 de piese din os (ace, lustruitoare), 23 figurine antropomorfe şi două zoomorfe din lut, 2 fragmente de brăţări din Spondylus Gaederopus precum şi o cantitate apreciabilă de ceramică (extrem de fragmentată), toate specifice culturilor Boian şi Gumelniţa.
În total au fost recuperate 10124 de fragmente ceramice având greutatea de 83155 grame – precizăm că au fost luate în considerare toate fragmentele ceramice găsite, indiferent de contextul descoperirii şi de încadrarea culturală, o analiză detaliată şi separată urmând a se face într-un raport extins.
Din stratul de amestec de la suprafaţă au rezultat şi câteva fragmente ceramice incizate şi imprimate cu motive în S sau cu şiruri de împunsături succesive, specifice culturii Tei din epoca bronzului. Toate materialele descoperite se află la MMB.
Şi anul acesta, ca şi anul trecut au fost făcute o serie de mici periegheze pe ambele maluri ale râului Colentina, în aval faţa de sit.
Materialele faunistice, antropologice şi litice provenind din săpătură au fost încredinţate spre analiză specialiştilor (provenind de la MNIR-CNCP, IA Bucureşti, IAB).
Obiectivele următoarei campanii de săpături rămân acelea stabilite la sfârşitul campaniei din anul 2002, respectiv deschiderea unei suprafeţe mai mari, excavarea nivelului gumelniţean şi stabilirea relaţiilor existente între acesta şi nivelul aparţinând culturii Boian.
Rezumat:
În toamna anului 2003 s-au reluat săpăturile arheologice de la Chitila, punctul Fermă. Tell-ul este situat pe malul drept al râului Colentina, la aproximativ 500 de m spre NV de cantonul CFR de lângă linia ferată Bucureşti-Ploieşti. Insuficienţa fondurilor şi lipsa personalului au făcut ca obiectivele stabilite anul trecut pentru această campanie să nu fie atinse. Astfel, nu a fost deschisă o suprafaţă mai mare, nu a fost clarificată stratigrafia aşezării în sensul stabilirii relaţiei dintre nivelul Gumelniţa şi nivelul Boian şi nici nu a fost identificat vreun mormânt. În total au fost recuperate 10124 de fragmente ceramice având greutatea de 83155 g fiind luate în considerare toate fragmentele ceramice găsite, indiferent de contextul descoperirii şi de încadrarea culturală, o analiză detaliată şi separată urmând a se face într-un raport extins.