Chişlaz | Judeţ: Bihor | Punct: Lângă sat | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2004
Perioade:
Preistorie; Perioadă neprecizată;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Perioadă neprecizată;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 28549.01 |
Județ:
Bihor
Unitate administrativă:
Chişlaz
Localitate:
Chişlaz
Punct:
Lângă sat
Localizare:
| 28549.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crişan | Ioan | responsabil | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
| Ignat | Doina | participant | Muzeul Ţării Crişurilor, Oradea |
Raport:
Cercetările arheologice au fost determinate de proiectul de construire al Autostrăzii Transilvania. Ele s-au desfăşurat în două etape pe baza a două contracte ale MTC Oradea cu Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi Naţionale. În prima etapă, de diagnostic, efectuată în luna ianuarie 2004, a fost identificat situl, iar în etapa a doua, care s-a derulat în lunile august-noiembrie a aceluiaşi an, situl a fost cercetat în vederea eliberării terenului de sarcină arheologică.
Cercetările întreprinse în luna ianuarie în condiţiile în care suprafeţele de pe traseul viitoarei autostrăzi erau parţial acoperite de zăpadă au condus la descoperirea unor materiale pe baza cărora s-a presupus că în apropierea satului Chişlaz ar exista o aşezare neolitică similară aşezărilor de pe valea Barcăului.
Cercetările sistematice întreprinse au constat din periegheze şi sondaje practicate pe traseul autostrăzii între km 30+500-34+000. În abordarea sitului nu s-a putut aplica cu sricteţe planul din proiectul de cercetare datorită unor condiţii obiective între care aceesul la teren şi culturile agricole aflate în faze diferite de vegetaţie şi apoi de recoltare.
Între km 30+500 şi 31+800 au fost cercetat un teren situat în apropierea satului Chişlaz pe un interfluviu cuprins între două văi puţin adânci, ambele afluenţi pe stânga a râului Barcău. Terenul este cunoscut şi sub numele de Sălaşul Banc. Au fost trasate următoarele secţiuni: S001 =20x1,5 m, S002 = 20x1,5 m, S003 = 10x1,5 m, S004 = 20x1,5 m, S005 = 10x1,5 m, S006 = 20x1,5 m, S007 = 20x1,5 m. În toate secţiunile straturile de sol au aceleaşi caracteristici: stratul vegetal prăfos de culoare galbenă gros de 0,45 m este urmat de un strat lutos de culoare galbenă în grosime de cca. 0,1 m. Sondele săpate în fiecare secţiune au atins adâncimea de -0,8 m. Nu au fost identificate materiale arheologice.
Între km 31+800 – 32+200 pe malul stâng al unui mic afluent al râului Barcău, la marginea satului au fost trasate secţiunile S17 =10x1,5 m şi S18 =17x1,5 m. În ambele secţiuni succesiunea stratigrafică este următoarea: între 0-0,3 m, strat vegetal gălbui-roşcat, între -0,3-0,5 m strat negru-gălbui steril din punct de vedere arheologic. În secţiunea S17 între m. 0-3 si 8-10 au fost practicate două sonde în care între -0,6 –0,8 m adâncime apare lutul steril din punct de vedere arheologic.
Între km 32+200-32+700 au fost practicate secţiunile S01= 50x1,5 m, S02= 50x1,5 m, S03= 20x1,5 m, S04=25x1,5 m, S05= 50x1,5 m. În cele cinci secţiuni sub stratul vegetal gros de 0,3 m, gălbui prăfos, urma un strat gălbui-nisipos cu aspect de depunere aluvionară având grosimea de 0,3 m. În fiecare secţiune au fost efectuate sonde de control care au ajuns până la -1,5 m adâncime. Nici unul din straturi nu conţine depuneri arheologice.
Între km 32+500 -32+700 la suprafaţa solului, pe porţiunile arate, au fost descoperite câteva fragmente ceramice atipice şi mici bulgări de chirpic. Pentru a verifica terenul au fost trasate secţiunile S06 = 20x1,5 m; S07 =25x1,5 m; S08 = 25x1,5 m şi S07 A = 22x1,5 m. În secţiunile S06, S07, S07 A solul este steril din punct de vedere arheologic. Excepţie face S08 în care între m. 12-14 şi 23-25, la -0,8 m au fost descoperite sfărâmături de chirpic. Între -0,8-0,95 m adâncime stratul este steril din punct de vedere arheologic şi apare apa freatică. Cercetările perieghetice şi cele sistematice atestă faptul că în această zonă există o aşezare preistorică dar ea nu este situată pe suprafaţa destinată a fi ocupată de viitoarea autostradă.
Între km 32+700 şi 33+100 au fost trasate următoarele secţiuni: S010 = 20x1,5 m; S011 = 10x1,5 m, S012 = 20x1,5 m, S012 A = 10x1,5 m; S013 = 20x1,5 m, S014 = 10x1,5 m, S015 = 10x1,5 m, S016 = 20 x 1,5 m. În secţiunile S010, S011, S012, S012 A, S014, S015 şi S16 solul este steril din punct de vedere arheologic. În S013 între m. 2-4, 6-8 şi 16-18 la -0,35 m au fost descoperite câteva mici fragmente ceramice de factură preistorică şi altele lucrate la roată databile în sec. III-IV, precum şi bulgări de chirpic. Materialele ceramice menţionate se plasează într-un strat de pământ negricios situat sub stratul vegetal între -0,35-0,55 m. Sub acest strat, până la -0,7 m, există un strat galben lutos la baza căruia apare lutul. Descoperirirle semnalate provin, desigur, din două aşezări diferite existente în zonă, dar care nu sunt amplasate pe traseul viitoarei autostrăzi. Acest fapt impune supravegherea lucrărilor de excavaţie de pe parcursul construirii autostrăzii între km 33+000 şi 33+100 m.
Între km 33+100 şi 34+000 au fost trasate următoarele secţiuni: S019 = 20x1,5 m; S020 = 26x1,5 m, S021 = 20x1,5 m, S022 = 30x1,5 m; S023 = 26x1,5 m, S024 = 20x1,5 m, S025 = 10x1,5 m, S026 = 20x1,5 m. Succesiunea stratigrafică este similară cu cea din sectorul prezentat anterior, dar fără depuneri arheologice.
Rezumat:
Cercetările arheologice au fost determinate de proiectul de construire al Autostrăzii Transilvania. Au fost investigate numeroase porţiuni de pe traseul viitoarei autostrăzi însă nu au fost identificate urme arheologice decât în afara suprafeţei care a fost vizată de constructor. Între km 32+500 -32+700 cercetările perieghetice şi cele sistematice atestă faptul că în această zonă există o aşezare preistorică dar ea nu este situată pe suprafaţa destinată a fi ocupată de viitoarea autostradă. Între km 32+700 şi 33+100 în S013 la -0,35 m au fost descoperite câteva mici fragmente ceramice de factură preistorică şi altele lucrate la roată databile în sec. III-IV, precum şi bulgări de chirpic. Descoperirirle semnalate provin două aşezări diferite existente în zonă, dar care nu sunt amplasate pe traseul viitoarei autostrăzi.