Chilieni | Comuna: mun. Sf. Gheorghe | Judeţ: Covasna | Punct: Biserica unitariană | Anul: 1999
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Cercetările arheologice de la Chilieni - Biserica Unitariană
Anul cercetarii:
1999
Perioade:
Evul Mediu; Monumente - Restaurare;
Epoci:
Evul Mediu; Monumente Restaurare;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică;
Cod RAN:
| 63410.01 |
Județ:
Covasna
Unitate administrativă:
mun. Sf. Gheorghe
Localitate:
Chilieni
Punct:
Biserica unitariană
Localizare:
| 63410.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pascu | Ioan Feodor | participant | Instiuție Nedefinită |
Raport:
Cercetările arheologice efectuate la Biserica Unitariană din Chilieni, jud. Covasna, s-au desfăşurat în perioada 4 - 22 octombrie 1999, ca parte componentă a programului de restaurare a monumentului. Principalele obiective urmărite au fost: evoluţia nivelului de călcare, identificarea traseului vechii incinte a bisericii şi descărcarea terenului de sarcină istorică în vederea sistematizării verticale. Investigaţiile au fost reprezentate de 12 secţiuni, executate în exteriorul monumentului conform planului general de săpătură.
Biserica Unitariană din Chilieni încorporează, în faza actuală, trei etape de construcţie diferite: romanică, gotică şi modernă.
Faza romanică este reprezentată de navă şi de ruina unei sacristii aflate pe latura de nord. Nava fost cercetată atât pe latura de nord cât şi pe cea de sud. Fundaţia este clădită din bolovani legaţi cu un mortar relativ friabil din var şi pietriş mărunt. Şapele sunt subţiri iar asizele destul de regulate. Talpa fundaţiei se află pe solul viu, un lut gălbui nisipos. Elevaţia este atent construită, din piatră legată cu şape subţiri de mortar din var şi nisip cu bobul mare. Nu au fost vizibile fisuri sau crăpături, dar o reparaţie este evidentă pe latura de sud, unde muchia de vest a portalului a fost realizată din cărămizi. Sacristia romanica a fost adosată navei, începând de la umărul altarului. Planul său este rectangular, cu ziduri late de cca. 0,60-0,70m, atent lucrate la interior dar mai puţin îngrijite pe exterior. O firidă cu scop funcţional a fost observată pe faţa interioară a zidului de vest. La un moment dat această sacristie se pare că a fost sprijinită, pe colţuri, de o zidărie superficială.
Faza gotică este reprezentată de corul şi de altarul actual, care au fost adosate în prelungirea navei romanice. Altarul a fost cercetat pe latura de sud-est iar corul pe cea de nord, în spaţiul sacristiilor, unde talpa de fundaţie taie latura de est a sacristiei romanice şi suprapune morminte anterioare. În interiorul sacristiei romanice fundaţia corului gotic este parţial înecată în mortar, parţial clădită şi tencuită, ceea ce indică refolosirea acestui spaţiu şi după ridicarea zidăriei gotice. Sacristia gotică are o formă rectangulară de cca. 3x3m cu ziduri late de 0,60m. Latura sa de nord se ţese cu ultimul contrafort de nord-vest faţă de care, la 0,25m, se află o uşă de acces în sacristie, în blocajul căreia a putut fi remarcată profilatura unei cristelniţe din piatră. Tot pentru faza gotică, pe mijlocul laturii de nord a navei, unde un zid sec se adosează acesteia şi zidului vestic al sacristiei romanice, delimitând un spaţiu de 2x2m2, poate fi ipotetic presupusă o clopotniţă. Contraforturile surprinse în săpătură se adosează zidăriilor romanice şi se ţes cu cele gotice. O parte dintre ele au avut din proiect această destinaţie, altele au refolosit zidării anterioare: contrafortul central de sud se adosează navei, cel din colţul de sud-est se ţese cu zidăria altarului, al treilea contrafort de nord păstrează o parte din zidul vestic al sacristiei romanice, iar următorul reprezintă un fragment din zidăria gotică suprapusă peste cea romanică.
Faza modernă este reprezentată de clădirea turnului, de porticul de sud, de poarta şi zidul de incintă.
Cimitirul vechi numără 33 de morminte orientate V-E sau N-S. Aproape fără excepţie decedaţii au fost inhumaţii în sicrie, cu mâinile încrucişate pe bazin. Nu au fost descoperite monede sau alte piese de inventar. O menţiune specială merită M32, cu defunctul înmormântat în giulgiu şi suprapus parţial de un contrafort al corului gotic.
Stratigrafia generală este reprezentată de un strat vegetal, urmat de un nivel de depuneri moderne şi contemporane, apoi de umplutura mormintelor şi de solul viu - un lut gălbui nisipos străpuns pe alocuri de morminte care ajung în adâncime până la –3,00m.