Cheud | Comuna: Năpradea | Judeţ: Sălaj | Punct: Cetatea Pintii/Aranyas | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 9
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pop | Horea Dionisiu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Culic | Daniel | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Monumentul arheologic se află în hotarele actuale ale satului Cheud (com. Năpradea, jud. Sălaj), lângă limita nordică a judeţului, la aproximativ 1,8 km în amonte de Pasul Ţicăului, pe malul drept al Someşului. În vârful muncelului numit azi de către localnici Dealul Cetăţii se află urmele bine păstrate ale unei fortificaţii medievale din lemn şi pământ.
Pe pantele sudice ale aceluiaşi deal, pe o terasă artificială a fost contruită o biserică de zid care mai păstrează elemente de pietrărie decorativă. La baza dealului, pe prima terasă a Someşului, au fost descoperite urmele unei aşezări medievale timpurii (sec. VII-IX), sondate arheologic pentru prima dată în anul 2009.
Cetatea medievală, pomenită pentru prima data în sursele scrise în secolul al XIV-lea a făcut parte din patrimoniul puternicei familii Drággfy. Primele sondaje arheologice au fost effectuate în anul 1989 de către o echipă mixtă formată din specialişti de la Muzeul Militar Naţional (Bucureşti) şi Muzeul de Istorie şi Arheologie Maramureş (Baia Mare).
În anul 2016 au fost începute noi săpături la Cetatea Pintii/Aranyas în vederea stabilirii evoluţiei cronologice, tipologice şi a extensiei fortificaţiei. Au fost proiectate trei suprafeţe arheologice:
Suprafaţa S1 (11x1,5m) a fost trasată pe latura nord-vestică a promontoriului cu scopul stabilirii stratigrafiei generale a sitului. Prin trasarea suprafeţei S1 au fost surprinse în secţiune: valul şi şanţul medieval, dar şi ceea ce pare a fi fundul unui şanţ din Latene. Prin documentarea aceastei suprafeţe arheologice s-a concluzionat că în Epoca Latene platoul din vârful Dealului Cetăţii avea o suprafaţă mai mare. Medievalii i-au modificat considerabil topografia iniţială, după toate aparenţele în veacul al XIV-lea când au accentuat panta de nord-vest în detrimetrul suprafeţei platoului, distrugând în mare parte urmele fortificaţiei dacice şi săpând noi şanţuri şi valuri. Pe povârnişul şanţului medieval au fost găsite fragmente masive din chirpic cu impresiuni de lemn şi bucăţi de lemn ars (fig.1). Spre deosebire de celelalte suprafeţe arheologice aici materialul medieval a fost descoperit într-o cantitate mică, mai ales în zona şanţului medieval. Materialul ceramic din Latene a fost găsit într-o cantitate mare în umplutura şanţului dacic, denumit convenţional CX2 (fig.2). Pe lângă cantitatea mare de ceramică dacică a fost găsit şi un denar de la începutul sec. I a.Chr însă nu în umplutura şanţului dacic, ci rulat la vale spre valul medieval.
Suprafaţa S2 (3x4m) a fost trasată de asemenea pe latura de nord-vest a fostificaaţiei, perpendicular pe şanţul medieval, surprinzând parţial panta antropică, dar şi o parte din şanţul de apărare. În această unitate de cercetare au fost descoperite cele mai multe artefacte cu caracter special, toate în stratul vegetal. În afară de cele 730 de monete (?) medievale din cupru, false sau în curs de falsificare (fig.3), vârfurile de săgeţi, pintenii, cataramele şi aplicile au fost de asemenea găsite într-un număr mare.
Suprafaţa S3 (3x3m) a fost trasată intra muros pe buza pantei antropice, pe platoul îngust al cetăţii. Au fost conturate câteva gropi datate pe baza materialului descoperit în secolul al XIV-lea.
Bibliografie: