Chendremal | Comuna: Zimbor | Judeţ: Sălaj | Punct: „Bana” | Anul: 2021
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Titlu raportului:
Raportul de cercetare de la Chendremal, com. Zimbor, județul Sălaj Autostrada Transilvania, sector 3B1 Punct:„Bana”
Anul cercetarii:
2021
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 143165.01 |
Județ:
SĂLAJ
Unitate administrativă:
ZIMBOR
Localitate:
CHENDREMAL
Punct:
„Bana”
Localizare:
| 143165.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bejinariu | Ioan | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Pop | Horea | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Pripon | Emanoil | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Cociș | Horațiu | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Keresztes | Timea | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Deac | Dan Augustin | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Cercetarea s-a derulat în contextul amenajării tronsonului 3B2 al Autostrăzii Transilvania, lotul 3B2, iar situl arheologic din acest punct a fost identificat cu ocazia diagnosticului arheologic realizat pe acest tronson la finele anului 2020. Stațiunea arheologică este localizată în partea de sud-vest a județului Sălaj, în interfluviul Almaș – Agrij, la vest de bazinul râului Almaș și la circa 2 km nord-vest de castrul roman de la Sutoru – Optatiana. Se află la est-sud-est de satul Chendremal, comuna Zimbor, pe terasa înaltă a unei văi cu un debit sezonier ce se varsă în apele Almașului, aproximativ în zona castrului de la Sutor. Zona este preponderent împădurită, însă locul unde au fost identificate vestigiile arheologice are actualmente destinație de pășune. Suprafețe mari sunt acoperite de tufișuri și arboret tânăr deoarece pășunea nu a mai fost îngrijită. Terenul are o înclinare relativă către nord-nord-est. Cercetarea arheologică cu caracter preventiv a sitului arheologic de la Chendremal, punctul „Bana” de pe lotul 3B2 al autostrăzii Transilvania a prilejuit cercetarea unei părți dintr-o stațiune arheologică atribuită Bronzului mijlociu din Transilvania și anume culturii Wietenberg. Interpretarea situației arheologice concrete, coroborată cu observațiile din teren dovedesc că traseul proiectat al autostrăzii a secționat doar o zonă periferică a sitului arheologic. În fapt, locuirea se concentrează mai jos de zona cercetată, pe o suprafață mai plată, localizată spre buza terasei. Toate complexele descoperite aparțin culturii Wietenberg din Bronzul mijlociu. Este vorba mai ales despre gropi, cu diferite forme și dimensiuni. Cele mai multe sunt gropi cu un plan rotund sau oval, cu diametrul mai mic de 0,50 m, puțin adânci, care au servit probabil drept gropi de stâlp. După dispunerea lor este greu de precizat planimetria vreunui complex căruia i-au aparținut. Inventarul arheologic este modest în majoritatea complexelor cercetate și se compune în cea mai mare parte din ceramică fragmentară. Nu au apărut piese de metal și de altfel niciun fel de artefacte cu o minimă relevanță pentru o cronologie mai strânsă a sitului / sectorului cercetat al așezării. Prezența pe o serie de fragmente ceramice a decorului meandric realizat cu benzi umplute cu împunsături simultane indică faptul că avem de-a face cu o stațiune arheologică care evoluează pe coordonatele fazei Wietenberg III (Chidioșan). Pe suprafața cercetată care însumează circa 8900 m2 au fost identificate 30 de complexe dintre care 27 au în mod cert un caracter arheologic. Complexul cu un inventar arheologic mai „bogat” este Cpx. nr. 2. Este vorba despre o groapă cu un contur aproximativ rotund la la nivelul de conturare (-0,40 m). În profil are o formă neregulată și se adâncea ”în trepte” până la – 1,20 m. În profil se observă mai multe straturi de umplere. La partea superioară are un strat compus din pământ negru amestecat cu chirpici, arsură și pietriș despărțit de o lentilă de pământ cenușiu, groasă de circa 5-6 cm de stratul inferior de umplere care are un aspect brun-negricios. Măsura în diametru 1,40 x 1,28 m. Inventarul consta din numeroase fragmente ceramice și o greutate de lut ars de formă piramidală. Ceramica descoperită este în cea mai mare parte într-o stare de fragmentare excesivă și doar în rare cazuri am putut realiza o întregire parțială. Starea de conservare a recipientelor ceramice este destul de precară, iar în multe cazuri slipul peste care s-a aplicat decorul este căzut. În general ceramica din această așezare este de calitate inferioară, modelată dintr-un lut slab omogenizat, în amestec cu nisip cu granulație medie și mare. Nici măcar recipiente, precum ceștile, „ulcelele” nu sunt confecționate dintr-un amestec foarte fin în privința texturii. Decorul este cel caracteristic culturii Wietenberg din Podișul Transilvaniei, dar se remarcă prezența câtorva fragmente decorate cu motive meandrice realizate din benzi umplute cu împunsături simultane. Pe baza acestora se poate preciza că evoluția stațiunii se plasează pe parcursul unei anumite perioade a fazei Wietenberg III (Chidioșan). Lipsesc alte materiale cu relevanță pentru o datare mai precisă a evoluție stațiunii. Într-o altă groapă (Cpx. 3) a apărut un fragment dintr-o rotiță din lut ars, decorată cu triunghiuri umplute cu incizii. Informația arheologică obținută în urma acestei cercetări preventivă este sumară și prea puțin relevantă pentru a aprecia sau a oferi măcar indicii referitoare la caracterul acestui sit Wietenberg. Este importantă însă mai ales în context micro-regional, dovedind alături de alte câteva situri cercetate pe acest tronson al autostrăzii că în partea de sud-est a Sălajului sunt atestate în Bronzul mijlociu comunitățile culturii Wietenberg. Cu prilejul cercetărilor preventive prilejuite de proiectul de infrastructură au fost cercetate porțiuni din cinci stațiuni arheologice atribuite fazei Wietenberg III. O analiză aprofundată a ceramicii (categoria principală a descoperirilor) descoperite în aceste stațiuni dovedește că perioadele de evoluție a celor cinci stațiuni nu sunt sincrone, deși toate se înscriu în cadrul general al fazei Wietenberg III, fază care în contextul datelor radiocarbon, din ce în ce mai numeroase, pare să aibă o lungă evoluție.
Abstract [EN]:
The preventive archeological research from Chendremal locality, Zimbor commune, „Bana” point allowed the research of a part of an archeological site attributed to the Wietenberg culture, phase III. 30 archeological complexes (pits) have been identified, of which 27 have an anthropic character. The archaeological inventory is modest and consists mainly of ceramic fragments and pieces of burnt clay.
Bibliografie:
1. Al. V. Matei, É. Lakó, Repertoriul descoperirilor și așezărilor de epocă romană pe teritoriul județului Sălaj, în Acta MP III, 1979.
2. N. Boroffka, Die Wietenberg-kultur. Ein Beitrag zur Erforschung der Bronzezeit in Südosteuropa, UPA, Berlin 1994.
3. M. Roska, Erdély régészeti repertόriuma. I. Öskor, Koloszvár 1942.
2. N. Boroffka, Die Wietenberg-kultur. Ein Beitrag zur Erforschung der Bronzezeit in Südosteuropa, UPA, Berlin 1994.
3. M. Roska, Erdély régészeti repertόriuma. I. Öskor, Koloszvár 1942.