Chelmac | Comuna: Conop | Judeţ: Arad | Punct: Cetate | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mărginean | Florin | responsabil | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa |
Raport:
Localitatea Chelmac este situată pe malul sudic al Mureşului la cca. 15 km E de Lipova. Zona arheologică numită Cetate se află la 600 m NE de sat, unde se mai observă ziduri la suprafaţa solului. Aici, la Chelmac–Cetate, au fost localizate ruinele abaţiei Eperis atestată în izvoarele istorice la finele veacului al XII-lea. Investigaţiile de la Chelmac, de la abaţia din veacul al XII-lea, se înscriu în cadrul temei de cercetare "Biserici şi mănăstiri medievale din Banat" condusă de dr. Dumitru Ţeicu şi cuprinsă în planul de muncă pe anul 2004 al MBM Reşiţa.
Ruinele de la Chelmac se întind pe o suprafaţă de cca. 0,5 ha. Ele sunt acoperite de vegetaţie abundentă formată din pâlcuri de copaci groşi, arbuşti, spini şi rugi.
Istoriografia mai veche ori mai recentă din Banat a localizat la Chelmac, pe malul sudic al Mureşului, ruinele abaţiei catolice Eperies. Janos Karácsony, înalt prelat catolic, cu foarte temeinice preocupări istorice în cel dintâi studiu consacrat mănăstirilor medievale bănăţene a localizat abaţia benedictină Eperies la N de Chelmac, spre malul Mureşului1. Pornind de la informaţiile istorice sumare consemnate în actele din 1177, 1219 şi 1233 el susţinea că "putem stabili cu precizie că, lângă Mureş, între Bulci şi Lipova, a existat o aşezare cu numele Eperies, apoi o cetate documentele din 1177 şi 1233 ne dovedesc că renumita mănăstire Eperies era situată aici, la N de Chelmac, pe malul Mureşului unde şi astăzi se pot vedea nişte ruine, faptul că pe locul mănăstirii s-au ridicat apoi o cetate este natural şi normal"2. Demonstraţia istoricului maghiar a fost preluată mai apoi de istoriografia germană şi română din Banat. Koloman Juhasz, istoricul german, care a abordat istoria mănăstirilor catolice bănăţene publica chiar fotografii vechi cu ruinele de la Chelmac, pe care le-a identificat cu ruinele mănăstirii Eperies. Istoriografia română a adoptat o poziţie similară.
Acestea au fost acumulările istoriografiei multiculturale bănăţene în ceea ce priveşte una din cele mai importante abaţii catolice medievale din Banat. Cercetările de arheologie medievală derulate cu susţinerea financiară germană au adus lămuriri şi nuanţări în această chestiune. S-a stabilit acum o topografie clară a monumentelor de arhitectură medievală ecleziastică şi de fortificaţie de la Chelmac. Zona plină de vegetaţie şi pădure, care a acoperit zidurile situate la N de satul Chelmac a fost curăţată, defrişată, pregătindu-se în acest fel cercetarea arheologică. Ruinele se întind pe o suprafaţă de aproape jumătate de hectar, aşezate pe malul unui braţ mort al Mureşului. Se distinge pe teren un zid lung, orientat E-V, care măsoară 40 m şi are o grosime de 3,2 m. Structural el este format dintr-un emplecton din piatră de carieră şi puţină cărămidă, iar feţele zidului erau realizate din piatră ecarisată. Înălţimea păstrată este variabilă, măsurând de la nivelul actual de călcare între 0,5 m şi 3 m înălţime. Se mai păstrează fragmente de zidărie masivă cu aceeaşi grosime de 3,2 m la V de acest zid lung. Ele au orientarea N-S şi se leagă de zidul lung. Atât la zidul vestic cât şi la cel orientat E-V au fost surprinse locuri de tragere pentru armament, pe direcţia E şi N, care blocau în acest fel accesul pe culoarul Mureşului. S-au săpat două suprafeţe, notate în plan S1 şi S2, care măsurau 6/3 şi o adâncime de -4 m. Sub grinzile incendiate s-a găsit material arheologic (ceramică, cercel de bronz) şi resturi menajere, ce pot fi încadrate în sec. XV-XVII. Cercetarea arheologică a demonstrat în acest fel că ruinele de la nordul satului Chelmac aparţin unei fortificaţii medievale, s-a demolat un mit istoriografic preluat din istoriografia pozitivistă şi amplificat până în momentul actual.
Cercetările de teren au identificat şi locaţia mănăstirii medievale Eperies. Ruinele acesteia se află în intravilanul Chelmacului, nu departe de intrarea în sat. O parte din acestea au fost acoperite de construcţii recente de case şi anexe gospodăreşti doar un spaţiu restrâns a rămas liber. Ele se identifică în grădina şi curtea caselor de la nr. 18-21 din Chelmac.
Mănăstirea Eperies era situată la cca. 800 m S de vechiul curs al Mureşului din perioada medievală. Ea se poziţionează la 150 m S de digul de apărare al Mureşului. Zidurile bisericii au fost ridicate numai din cărămidă arsă aşezată în cant. Monumentul are din punct de vedere al soluţiei constructive o analogie foarte apropiată cu mănăstirea Khemenche, din apropiere de Igriş. Stabilirea planului bisericii este greu de realizat în acest stadiu al cercetării atât datorită construcţiilor moderne cât şi proprietăţii private, pe care este amplasată.
Rezumat:
Localitatea Chelmac este situată pe malul sudic al Mureşului la cca. 15 km E de Lipova. Zona arheologică numită Cetate se află la 600 m NE de sat, unde se mai observă ziduri la suprafaţa solului. Aici au fost localizate ruinele abaţiei Eperis atestată în izvoarele istorice la finele veacului al XII-lea Ruinele de la Chelmac se întind pe o suprafaţă de cca. 0,5 ha. Documentele istorice consemnează că în secolele XII-XIII a existat aici o aşezare cu numele Eperies, apoi o cetate. S-au păstrat fragmente din zidurile mănăstirii ridicate numai din cărămidă arsă aşezată în cant. Monumentul are din punct de vedere al soluţiei constructive o analogie foarte apropiată cu mănăstirea Khemenche, din apropiere de Igriş. Stabilirea planului bisericii este greu de realizat atât datorită construcţiilor moderne cât şi proprietăţii private, pe care este amplasată.
Note:
1.
1. Karácsony, 1905, p. 78
2. Ibidem, p. 76-77