.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanţa | Punct: Vatra satului | Anul: 2005

Descriere:
Anul cercetarii:
2005
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 63018.02 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Grădina
Localitate:
Cheia
Punct:
Vatra satului
Localizare:
| 63018.02 |
Lista Ilustrațiilor - 18
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Voinea Valentina-Mihaela responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Dobrinescu Cătălin participant Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Lazăr Alexandru Cătălin participant Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi
Bălăşescu Adrian participant Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Radu Valentin participant Muzeul Naţional de Istorie a României, Centrul Naţional de Cercetări Pluridisciplinare
Carabuz Tănase participant Universitatea "Ovidius", Constanţa
Grigoruţă Oana participant Universitatea "Ovidius", Constanţa
Heroiu Andrei participant Universitatea "Ovidius", Constanţa
Nastasi Irina participant Universitatea "Ovidius", Constanţa
Neagu George participant Universitatea "Ovidius", Constanţa
Potârniche Tiberiu participant Universitatea "Ovidius", Constanţa
Tobol Dragoş Victor participant Universitatea "Ovidius", Constanţa
Raport:
Aşezarea de la Cheia a fost descoperită în incinta satului de către profesorul de istorie Anghel Bardac (şcoala din Grădina) în 1999. După sondajele stratigrafice SA şi SB deschise în 2001 cu ocazia cercetărilor de salvare efectuate în zonă pe traseul gazoductului, am început cercetarea sistematică a sit-ului, până în prezent fiind efectuate patru campanii arheologice (2001, 2002, 2004, 2005). În secţiunile SA – SE au fost identificate două secvenţe de locuire, ambele aparţinând nivelului cultural Hamangia III pentru care am găsit cele mai bune analogii în aşezarea de la Târguşor Urs (cercetată în anii '80 de P. Haşotti). Aşezarea se încadrează în tipul celor deschise, situată pe un promontoriu, la aprox. 500 m N de lunca inundabilă a Casimcei şi 800 m E de cariera de piatră. Obiectivele cercetării: - degajarea locuinţei LI prin extinderea secţiunii SE - sondaje pentru localizarea necropolei - cercetări de teren în microregiunea Grădina - Târguşor pentru identificarea depozitelor naturale şi a altor puncte locuite contemporane aşezării - realizarea unor studii interdisciplinare pe baza probelor prelevate din complexe arheologice (locuinţa LI - nivel ocupaţional; gropile C8 - C11) În secţiunea lărgită SE (6 x 18 m; 6 sectoare de 3 x 6 m cu martori de 0,30 m) am reuşit să delimităm, fără un contur precis, suprafaţa locuinţei LI, neincendiate. Orientată pe direcţia NE-SV, locuinţa a avut cel puţin o încăpere, cu latura lungă de peste 8 m. Suprafaţa în care a fost identificat ultimul nivel ocupaţional depăşeşte 70 m2. Singura limită clară am identificat-o în sectorul 5 – fragmente dintr-o amenajare (perete?) pe o lungime de aprox. 0,80 m, orientată pe aceeaşi direcţie. Ultimul nivel ocupaţional (-0,30 -0,70 m) conţine foarte mult material arheologic: fragmente ceramice, piese de silex (majoritatea microlite), de os (ace şi împungătoare), de Cardium şi Spondylus (mărgele perforate). În acelaşi strat s-au descoperit plăcuţe de vatră de dimensiuni mari, foarte bine arse, dar împrăştiate pe toată suprafaţa, printre lentile de cenuşă şi cărbune. Sub zonele alveolate au apărut trei gropi: C8 (Dmax=2,50 m; h=1,24 m), C9 (Dmax=2,37 x 1,78 m; h=0,13 m), C.10 (Dmax=1,25 m; h=0,90 m) cu resturi menajere în umplutură, aparţinând primei secvenţe de locuire. Groapa C8 prezintă la bază un contur neregulat, cu alveolări în pereţi care sugerează destinaţia iniţială – groapă formată prin extracţia lutului, ulterior, prin depuneri menajere succesive, fiind acoperită. Subliniem că în acest complex am descoperit o mare cantitate de fragmente osteologice (mai mare decât în cazul fragmentelor ceramice), provenind îndeosebi de la indivizi de talie mare (bovine). În sondajele stratigrafice realizate la marginea de SE a satului, în apropiere de pârâul Casimcea (pentru identificarea necropolei) nu au fost descoperite locuiri preistorice. În investigaţia arheologică a fost aplicată metoda microstratigrafică – descrierea straturilor codificate pe fişe tip, prelucrarea materialului arheologic şi faunistic pe complexe şi unităţi stratigrafice, gruparea unităţilor stratigrafice pe secvenţe de locuire (2) şi perioade (1). Materialul ceramic, în curs de analiză, se grupează pe complexe şi unităţi stratigrafice, urmărindu-se raportul între categoriile ceramice, frecvenţa şi asocierea formelor, tehnici decorative utilizate în funcţie categoria de pastă şi de forma vasului. Obiectivele cercetărilor viitoare: - extinderea suprafeţei cercetate pentru delimitarea aşezării şi identificarea altor structuri de locuire; - analiza interdisciplinară a zonelor de depuneri menajere; - identificarea necropolei; - cartarea tuturor locuirilor neo-eneolitice din microregiunea Grădina - Cheia; - analize sedimentologice şi chimice pentru identificarea depozitelor de argilă folosite de olarii din aşezare;
Rezumat:

În secţiunile săpate din 2001 până în 2005 au fost identificate două secvenţe de locuire, ambele aparţinând nivelului cultural Hamangia III, pentru care se pot face cele mai bune analogii la aşezarea de la Târguşor Urs. Aşezarea se încadrează în tipul celor deschise, situată pe un promontoriu, la aprox. 500 m N de lunca inundabilă a Casimcei şi 800 m E de cariera de piatră. Obiectivele cercetării: - degajarea locuinţei LI prin extinderea secţiunii SE; - sondaje pentru localizarea necropolei; - cercetări de teren în microregiunea Grădina - Târguşor pentru identificarea depozitelor naturale şi a altor puncte locuite contemporane aşezării; - realizarea unor studii interdisciplinare pe baza probelor prelevate din complexe arheologice. Materialul ceramic, în curs de analiză, se grupează pe complexe şi unităţi stratigrafice, urmărindu-se raportul între categoriile ceramice, frecvenţa şi asocierea formelor, tehnici decorative utilizate în funcţie categoria de pastă şi de forma vasului. Obiectivele cercetărilor viitoare: - extinderea suprafeţei cercetate pentru delimitarea aşezării şi identificarea altor structuri de locuire; - analiza interdisciplinară a zonelor de depuneri menajere; - identificarea necropolei; - cartarea tuturor locuirilor neo-eneolitice din microregiunea Grădina - Cheia; - analize sedimentologice şi chimice pentru identificarea depozitelor de argilă folosite de olarii din aşezare.