Cheia | Comuna: Grădina | Judeţ: Constanţa | Punct: Vatra Satului | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2011
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca greacă; Epoca elenistică; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare rurală; Locuire în peşteră;
Cod RAN:
| 63018.02 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Grădina
Localitate:
Cheia
Punct:
Vatra Satului
Localizare:
| 63018.02 |
Lista Ilustrațiilor - 8
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Cărpuş | Cornelia | participant | ArheoBioMedia |
| Cărpuş | Leonid | participant | ArheoBioMedia |
Raport:
Analiza ceramologică a importurilor Boian din aşezarea Hamangia de la Cheia
În aşezarea eneolitică de la Cheia, comuna Târguşor, printre fragmentele ceramice aparţinând culturii Hamangia descoperite în campanii succesive de săpături începând cu anul 2001 şi descrise anterior au fost analizate şi câteva fragmente de ceramică Boian, prezente ca importuri în cultura Hamangia. De fapt, am urmărit un studiu comparativ privind două loturi de ceramică Boian, din aşezarea eneolitică de la Cheia (campaniile 2001 - 2009) şi din aşezarea de la Atmageaua Tătărască ( Bulgaria).
Fragmentele ceramice au fost studiate macro şi microscopic, la lupa binoculară cu putere de mărire de până la 50x. Au fost analizate atât suprafeţele exterioare, cele de pe interiorul vaselor precum şi în spărtura lor. S-a luat în considerare anumiţi indicatori precum: culoare, granulatie, textură, natura degresanţilor, tip de ardere, modalităţi de finisare, decor.
Astfel, importurile ceramice Boian descoperite în aşezarea de la Cheia sunt unitare din mai multe puncte de vedere: pasta este cu granulaţie fină, dură, compactă, fără degresanţi, doar câteva particule foarte fine de cenuşă, observate la un singur fragment; arderea este reducătoare, majoritatea având nuanţe asemănătoare de gri (de la gri deschis până la gri închis). Ca decor unele prezintă pliseuri fine paralele, sau în model geometric, altele excizii umplute cu pastă albă. De asemenea, observăm, la toate fragmentele ceramice Boian de la Cheia, acelaşi tip de barbotină fină, cu un aspect lucios, satinat. Deci, pentru modelarea vaselor Boian s-a folosit o sursă asemănătoare, probabil o argilă de sedimentare acvatică, de tipul humei, cu o granulaţie foarte fină şi cu particule native de mică în masa sa.
În comparaţie cu fragmentele Boian de la Cheia, cele de la Atmageaua Tătărască, din tell-ul al cărui nivel de bază aparţine fazei târzii a culturii Boian sunt mai eterogene. Astfel, din punct de vedere a tehnicii utilizate, observăm pe lângă aceeaşi grijă în folosirea unei barbotine fine, decorul aproape exclusiv din excizii, încrustări cu pastă albă sau urme de ocru; la unele dintre ele întâlnim şi pictura cu grafit, tehnică de decor ce caracterizează în principal ceramica culturii Gumelniţa, dar o regăsim şi în aria culturii Boian. În privinţa pastei se observă o diferenţiere netă între fragmentele de la Cheia şi cele de la Atmageaua Tătărască, aceastea din urmă având pasta mai poroasă şi cu mai mulţi degresanţi în compoziţie (nisip cuarţos, pietricele, spărtură ceramică), întâlniţi frecvent în aria culturii Hamangia.
Toate aceste aspecte ne demonstrează că meşteşugul ceramic în cultura Boian a evoluat, alături de tradiţiile culturale moştenite, fiind testate şi alte tehnici de prelucrare, ardere şi decorare, preluate de la culturi contemporane vecine.