Cerneţi | Comuna: Şimian | Judeţ: Mehedinţi | Punct: Mănăstirea „Sfânta Treime” | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Structură de cult/religioasă; Mănăstire;
Cod RAN:
| 109844.09 |
Județ:
Mehedinţi
Unitate administrativă:
Şimian
Localitate:
Cerneţi
Punct:
Mănăstirea „Sfânta Treime”
Localizare:
| 109844.09 |
Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crăciunescu | Gabriel | responsabil | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Manea | Cristian Dumitru | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Neagoe | Oana Minodora | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
| Stîngă | Mihai | participant | Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, Drobeta Turnu Severin |
Raport:
Cercetările s-au desfăşurat în intervalul 5 mai - 30 iunie, fără fonduri, cu persoane puse la dispoziţie de Primăria Şimian, dintre cei care beneficiau de ajutor social, conform Legii 416.
Situl se află în satul Cerneţi, com. Şimian, jud. Mehedinţi, în incinta Mănăstirii „Sfânta Treime”. Vestigiile au fost descoperite în anul 1998 când, în timpul restaurării bisericii, s-a folosit buldozerul pentru nivelarea curţii interioare. Cu acel prilej, am efectuat o mică intervenţie pentru lămurirea situaţiei zidurilor din cărămidă deranjate de lama buldozerului. Am constatat că în colţul de SV al incintei, realizată din zid de cărămidă şi restaurată în totalitate, se aflau resturile unor chilii. Intervenţia limitată şi traseul actual al zidului de incintă care are o altă dispunere, situat către interior, nu ne-au permis să ne dăm seama de dimensiunile reale ale unei asemenea chilii. Am constatat totuşi, că există mai multe faze de refacere, cu construirea zidurilor de etapă peste dărâmăturile fazelor anterioare, după o nivelare cu argilă roşie sau nisip. În acel an au fost descoperite şase monede turceşti din care una era datată 1822, precum şi o monedă austriacă de la 1816.
Actuala cercetare a fost solicitată şi efectuată la cererea Mitropoliei Severinului şi Strehaiei, care doreşte să construiască noi chilii, dar care să respecte vestigiile descoperite, să le conserve şi să fie vizitabile în cadrul complexului monahal. Pentru aceasta am deschis o suprafaţă de 8 x 8 m, pe care am extins-o cu încă 1,5 m către N din nevoia practică impusă de întinderea vestigiilor.
Am constatat că există patru faze de construcţie a chiliilor: prima realizată din lemn, fazele doi şi trei lucrate din cărămidă legată cu pământ iar faza a patra a fost lucrată din cărămidă legată cu mortar de var. Trebuie precizat că toate fazele au sfârşit prin incendiere. Diferenţierea între fazele doi şi trei s-a putut realiza datorită faptului că fundaţia fazei doi este mai adâncă iar a fazei trei are sub ea resturi de cărămidă de la faza a doua. În nici una din faze nu s-a realizat o răzuire a terenului şi recuperare a materialului de construcţie. În faza trei au fost folosite, parţial, ziduri ale fazei anterioare. Materialul arheologic este destul de sărac şi constă într-un număr destul de mare de cuie scurte din fier, care au o trimitere specială la modul de realizare a acoperişului: şindrilă prinsă cu cuie. Totuşi, în una din încăperi au fost descoperite mai multe ulcele, unele aproape întregi, care aveau gura largă şi urme de vopsea la interior. Cele mai multe aveau nuanţe de culoare roşie dar sunt şi fragmente pe care se păstrează verdele şi albastrul. Presupunem că aceste vase au servit la păstrarea unor vopsele cu care se pictau icoane sau se realiza pictura în interiorul bisericilor. Şi trebuie avut în vedere că doar în Cerneţi, fosta reşedinţă a judeţului Mehedinţi, existau patru biserici în sec. XIX. Un alt lucru trebuie semnalat şi anume faptul că în această campanie s-au descoperit două monede turceşti, din care una puternic deteriorată şi deci inutilizabilă pentru datare. Cea de a doua monedă, lucrată din argint, a fost datată de doamna Varvara Magdalena Măneanu de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier, care se ocupă de cultura şi civilizaţia turcă din Ada Kaleh. Piesa a fost emisă la 1051 după calendarul mahomedan sau la 1643 după calendarul creştin. Este momentul să precizăm că biserica de zid a acestui complex, a fost ridicată la 1662 pe locul alteia din lemn, sesizată în timpul cercetărilor efectuate de domnul C. Stuparu înainte de restaurarea din 1998 a bisericii.
Către E zidurile chiliilor au fost pur şi simplu rase de utilajele mecanizate cu care s-a săpat pentru executarea unui cavou, în urmă cu cca. 50 de ani. În acest cavou au fost depuse oase umane apărute în jurul bisericii, unde terenul a fost nivelat cu buldozerul.
Cercetarea viitoare trebuie să stabilească dacă complexul monahal se întinde şi la E de cavoul menţionat şi cât de amplu este acesta către N. Pentru că am constatat că zidurile aflate în partea de NV, către biserică, au fost rase şi abia se mai putea stabili partea inferioară a fundaţiilor. [Gabriel Crăciunescu]