Ceplea | Comuna: Plopşoru | Judeţ: Gorj | Punct: Valea Satului | Anul: 2010
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2010
Perioade:
Preistorie; Perioadă neprecizată;
Epoci:
Epoca bronzului; Perioadă neprecizată;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 81308.01 |
Județ:
Gorj
Unitate administrativă:
Plopşoru
Localitate:
Ceplea
Punct:
Valea Satului
Localizare:
| 81308.01 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Calotoiu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" |
Raport:
Satul Ceplea, comuna Plopşoru se situează pe DN 67 (E 79) Târgu-Jiu - Craiova, la 58 km S de Târgu-Jiu şi la 1,5 km E de râul Jiu pe o platformă a lui. Aşezarea de epoca bronzului pe care o cercetăm de câţiva ani se află în preajma casei Cepleanu, monument istoric din sec. XIX şi la cca. 50 m SV de pârâul Valea Satului.
Obiectivul cercetării arheologice a constat în delimitarea aşezării şi descoperirea unor noi complexe arheologice. În acest scop în punctul „Valea Satului”, la 12 m NE de stâlpul COSMOROM au fost trasate două secţiuni S1 (4 x 3 m) orientate N - S şi la 4 m V de aceasta, S2 (6 x 2 m) dispusă N - S. S1/2010 are următoarea stratigrafie:
– 0 – 0,10/0,15 m nivel vegetal;
– 0,10/0,15 – 0,32/0,36 m nivel cu pământ negru deschis sfărâmicios cu fragmente ceramice din epoca modernă;
– 0,32/0,36 – 0,70/0,74 m nivel cu sol castaniu închis cu fragmente ceramice de epocă modernă;
– 0,70/0,74 – 0,98/1,15 m nivel cu sol cenuşiu cu materiale arheologice din epoca bronzului;
– 0,98/1,15 m începe stratul cu pământ galben steril din punct de vedere arheologic
În c.C1 la – 0,96 m a fost descoperită baza inelară şi un perete de vas din pastă semifină de culoare cenuşie. În acelaşi carou la – 0,88 m s-a găsit o toartă de vas rotundă în secţiune din pastă semifină de culoare cenuşie şi un perete de la un vas tronconic cu buza dreaptă iar sub aceasta o apucătoare organică din pastă semigrosieră cenuşie. În C2 între –0,82 şi –0,86 m au fost depistate mai multe fragmente ceramice: perete şi buză lobată de la un vas tronconic din pastă semifină de culoare neagră, un fragment ceramic dintr-un vas bitronconic din pastă neagră fină cu buza dreaptă sub care pornea o toartă ruptă din vechime; un perete şi buză de vas dreaptă, cu marginea rotundă din pastă cărămizie iar sub aceasta are ca ornament un buton cu trei alveole; bază de vas sub formă de postament din pastă grosieră cenuşie. În C3 între –0,78 şi –0,83 m au fost descoperite fragmente ceramice: buză şi perete de vas tronconic din pastă semigrosieră cărămizie, perete şi buză dreaptă de vas cu marginea rotundă sub care se află dispus un brâu crestat organic. În C4 la –0, 98 şi –1,09 m au fost găsite: un perete şi o buză de vas din pastă semifină de culoare cenuşie, o toartă în bandă fragmentară din pastă semifină cenuşie, un perete şi buză de vas de la un castron din pastă cenuşie semigrosieră; buze şi pereţi de vase din pastă grosieră şi semigrosieră de la vase, cu brâuri alveolate sau crestate pe pântec.
S2 (6 x 2 m) prezintă următoarea stratigrafie:
0 – 0,10/0,15 m sol vegetal;
– 0,10/0,15 – 0,60/0,65 m sol cenuşiu cu depuneri de epocă modernă;
– 0,60/0,65 – 0,96/1,12 m sol negricios cu material arheologic;
– 0,96/1,12 m – începe solul galben steril din punct de vedere arheologic.
În C1 la –0,76 m a fost descoperit un perete şi o buză de vas tronconic din pastă semigrosieră de culoare castanie, sub care este plasat un brâu alveolat. În acelaşi context arheologic a fost găsită baza unui vas sub formă de postament din pastă cărămizie fină. În C2 la –1,05 m a fost descoperit un perete de vas care are ca ornament un buton ascuţit dispus în sus. În acelaşi carou la –1,08 m a fost găsită baza plată şi peretele unui vas din pastă grosieră cenuşie. În C3 între –1,08 şi –1,11 m au fost descoperite două fragmente ceramice din pastă fină cenuşie cu urme de arsură secundară, cu buza dreaptă ce aparţineau unui castron pe care au fost incizate mai multe triunghiuri cu vârful în sus. În C4 între –1,06 şi –1,12 m au fost descoperite: baza plată de la un vas mare de provizii din pastă grosieră de culoare cărămizie, un perete de vas bitronconic din pastă semigrosieră cu urme de arsură secundară. În acelaşi context arheologic a fost găsit un fragment ceramic de perete şi buză de vas din pastă semifină de culoare roşie, sub care este ornamentat cu un şir de orificii mici. Tot în C4 la – 1,10 m a fost descoperit un fragment ceramic ce reprezintă un perete şi o buză evazată de vas. Pe buză în interior şi exterior sunt incizate câte două linii dispuse oblic.
În C5 între –0,98 şi –1,04 m au fost găsite peretele şi buza de la un vas mai mic tronconic din pastă semifină cărămizie, peretele şi buza unui alt vas din pastă neagră semifină, care prezintă sub buză trei lini orizontale incizate. În acelaşi context arheologic a mai fost depistat peretele de la un vas mic din pastă semifină castanie care are pe pântec un brâu alveolat.
În C6 la –1,07 m a fost întâlnit un perete de vas mic cu buza dreaptă din pastă semifină cenuşie; un fragment de capac circular cu un orificiu central din pastă semifină cărămizie. Tot în C6 s-au mai găsit două fragmente ceramice ce reprezintă buze şi pereţi de vase de dimensiuni mici şi medii de formă tronconică. Tot în C6 la –1,11 m a fost descoperit un perete de vas ce are reprezentat ca ornamente două şiruri de romburi haşurate, dispuse paralel sub buză.
O parte din vasele din pastă grosieră au sub buză de regulă ca ornament motivul crestat sau alveolat dublu sau simplu, aplicat sau organic. Din această categorie fac parte vasele de provizii cu buza dreaptă şi marginea rotundă sau tăiată drept.
Au mai fost descoperite fragmente ceramice de vase care au incizate sub buze liniuţe orizontale, verticale, triunghiuri sau romburi haşurate sub buză sau pe pântecul vasului.
Vasele tronconice se găsesc în mai multe situri arheologice din Oltenia, cum se întâlnesc la Vierşani – Jupâneşti1(Gorj), Vlădeşti2 (Vâlcea) şi Oprişor3 (Mehedinţi).
Formele de vase bitronconice descoperite la Ceplea- Plopşoru prezintă analogii cu cele de la Oreviţa Mare4 (Mehedinţi) şi Malovăţ5 (Mehedinţi).
Castroanele cu buza dreaptă prezintă asemănări cu cele de la Vierşani - Jupâneşti şi cele din nord-estul Olteniei, iar pentru castroanele cu buza lobată găsim analogii cu cele de la Verbicioara şi Curmătura – Măgura6.
Cercetările arheologice de la Ceplea - Plopşoru se încadrează cronologic în perioada bronzului mijlociu, în Cultura Verbicioara, faza a III-a7.