Ceplea | Comuna: Plopşoru | Judeţ: Gorj | Punct: Valea Satului | Anul: 2006
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Calotoiu | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Mărgineanu-Cârstoiu | Mădălina | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Raport:
Satul Ceplea, (comuna Plopşoru) este situat pe DN 67 Tg-Jiu - Craiova, la 65 km. S de Tg-Jiu şi la 1,5 km. E de râul Jiu.
Aşezarea preistorică pe care o cercetăm de mai mulţi ani se află în apropierea casei Cepleanu şi la 50 m SV de pârâul Valea Sadului.
Scopul cercetărilor arheologice din acest an a constat în delimitarea aşezării şi investigarea unor eventuale complexe arheologice. În anul 2006 luna iulie au continuat cercetările arheologice în punctul Valea Satului, satul Ceplea.
În punctul Valea Satului în faţa casei Cepleanu a fost trasată o secţiune orientată N-S cu dimensiunile S3-2006 (8 x 2 m), iar la 50 m NE de aceasta în punctul Stâlpul COSMOTE au fost trasate alte două secţiuni S1 (8 x 2 m) şi S2 (8 x 2 m).
Cele două secţiuni S2 şi S3 au o stratigrafie aprox. identică. S2/2006 se prezintă astfel:
0 -0,10 m sol vegetal
-0,10/0,15 -0,30/0,35 m strat galben închis
-0,30/0,35 -0,60/0,75 m strat albicios cu pietricele
-0,60/0,75 -1,15/1,25 m strat arheologic de culoare cenuşiu deschis
-1,15/1,25 m strat steril din punct de vedere arheologic
În S2, în caroul 6 a fost descoperită o căniţă fragmentară de culoare cenuşie cu toarta trasă din buză. În C7 a fost descoperită baza de la un vas de formă inelară cu ornamente incizate circulare. În acelaşi loc a fost descoperite baze drepte de vase cu pereţii oblici din pastă cenuşie semifină cu buza tăiată drept şi apucători organice.
În S3 caroul 4 la -0,85 m a fost descoperit un vas mare de provizii cu buza tăiată drept, cu un rând de ornamente şnuruite sub ea. Vasul întregibil este din pastă semifină de culoare cărămizie. În caroul 6, la 0,90 m adâncime au fost găsite două baze de vase tăiate drept cu urme de arsură secundară şi două toarte de vas.
S1/2006 (8x2 m ) prezintă următoarea stratigrafie:
0 -0,12/0,15 sol vegetal
-0,12/0,15 -0,65/0,72 m strat de culoare cenuşie deschisă
-0,65/0,72 -0,95/1,05 m strat arheologic de culoare cenuşie închisă
-0,95/1,05 m sol steril din punct de vedere arheologic
În caroul 2, la -0,90 m a fost descoperită o căniţă fragmentară cu o toartă, sub buză are triunghiuri incizate simple cu vârful în jos, iar pe pântec este reprezentat un romb cu puncte incizate în jurul său. În caroul 3, la -0,85 m a fost găsit un fragment ceramic de la un vas mic ornamentat sub buză cu triunghiuri în reţea, iar sub acestea pe pântec sunt prezente spirale fugătoare. În caroul 6, la -0,87 m a fost descoperit un fund inelar de la un vas de formă circulară.
În caroul 7, la -0,76 m a fost găsit un vas mic fragmentar din pastă zgrunţuroasă cu toartă mică pe pântec, cu buza tăiată drept iar sub aceasta sunt imprimate impresiuni rotunde sub ea. Vasul pe interior prezintă urme de arsură secundară. În apropierea acestui vas fragmentar a fost găsită partea inferioară de la o râşniţă. În aceeaşi secţiune S1/2006 în caroul 6-7, la -0,85 m au fost descoperite câteva bucăţi de chirpic de culoare roşie care provin de la o locuinţă de suprafaţă descoperită în S3/2004 (secţiunile se află apropiate una de alta). În secţiunea descoperită (S3/2004) în anii anteriori în partea de SE de locuinţa de suprafaţă a fost găsită o vatră cu dimensiunile de 1,05x0,98 m pe care erau depuse mai multe vase întregibile. Sub vase era un strat gros de cenuşă de 0,20 x 0,35 m şi un tipar de piatră de la un topor de bronz de formă plată.
Fragmentele de vase tronconice îşi au analogii în descoperirile de la Verbicioara1, Vlădeşti2, Curmătura-Măgura3 . Vasele bitronconice se aseamănă cu cele de la Verbicioara4 şi Curmătura-Măgura5. Castroanele cu buza dreaptă, în unele situaţii cu ea în colţuri se întâlnesc la Verbicioara6 şi Oreviţa Mare7.
În S3/2006 s-a descoperit o căniţă fragmentară ce are sub buză incizate triunghiuri simple iar pe pântec romburi cu puncte concentrice în afara acestuia. Analogii întâlnim la Vierşani - Jupâneşti8. În aceeaşi secţiune a fost descoperit un fragment ceramic ce are incizat sub buză triunghiuri în reţea, iar pe pântec spirale fugătoare, asemănări cu aceste ornamente întâlnim şi la Vierşani-Jupâneşti9.
Cercetările arheologice de la Ceplea-Plopşoru au pus în evidenţă existenţa unei aşezări specifice culturii Verbicioara, faza a III-a.