Ceplea | Comuna: Plopşoru | Judeţ: Gorj | Punct: Valea Satului | Anul: 2004
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Calotoiu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" |
| Mărgineanu-Cârstoiu | Mădălina | participant | Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" |
Raport:
Satul Ceplea (com. Plopşoru) este situat pe DN 175 Tg Jiu – Craiova, la 65 km S de Tg Jiu şi la 1,5 km E de râul Jiu.
Aşezarea preistorică pe care o cercetăm de trei ani se află în apropierea Casei Cepleanu şi la cca. 50 m SV de pârâul Valea Satului. În acest an, între 12-30 iulie au continuat cercetările în punctele Valea Satului şi Biserica Dacilor, ultimul fiind situat pe un promontoriu la cca. 1,5 km N de primul punct.
În punctul Valea Satului chiar în faţa casei Cepleanu au fost trasate trei secţiuni orientate N-S: S.1/2004 (10x2 m), S.2/2004(8x2 m) şi S.3/2004 (8x2 m). Toate cele trei secţiuni au o stratigrafie aprox. identică, S.3/2004 se prezintă astfel:
-0-0,12 m sol vegetal;
-0,12/0,15–0,68/0,75, strat negru-cenuşiu;
-0,68/0,75–1,30/1,42 m, strat arheologic de culoare cenuşiu deschis;
-1,30/1,42 sol steril din punct de vedere arheologic;
Primele două secţiuni sunt mai sărace în material arheologic. În schimb, în S3/2004, a fost dezvelită o parte dintr-o locuinţă cu o vatră în interior.
În S.3/2004, începând cu caroul 4 şi continuându-se în carourile 5 şi 6, la o adâncime de -0,86–0,98/1,05 şi întinzându-se pe o suprafaţă de 2,2x1,8 m apar bucăţi mari de chirpic cu urme de nuiele, provenind de la o locuinţă de suprafaţă. În partea de SE a locuinţei sub chirpic a fost dezvelită o vatră cu dimensiunile de 1,05x0,98 m care avea mai multe vase întregi şi fragmentare. Sub aceste vase se afla un strat de cenuşă cu grosimea cuprinsă între 0,2-0,35 m în care se găseau şi vase fragmentare.
Pe unele porţiuni de la baza vetrei se observă o crustă puternică de arsură, iar în partea de SE erau fragmente mari de vase. Pe această crustă a fost descoperită jumătate din partea inferioară a unei forme de tipar din piatră pentru turnat topoare.
Materialul arheologic se compune din ceramică, piatră şi os. O cantitate însemnată de material ceramic a fost găsită pe vatra din locuinţă.
Vasele de formă tronconică sunt lucrate dintr-o pastă de bună calitate având în compoziţie nisipul fin. Buzele vaselor sunt drepte sau uşor evazate. Vasele au o culoare cărămizie pe interior cu urme de arsură secundară şi sunt prevăzute cu apucători sub formă de urechiuşe.
Vasele de formă bitronconică au buza uşor evazată cu două toarte ce pornesc chiar de sub ea. Pe diametrul maxim al vasului sunt dispuse câte patru apucători late, mici. Sub buze unul dintre vase prezintă un ornament crestat organic. Pasta este de o calitate bună având în compoziţie nisipul fin. Culoarea vaselor este cărămizie sau cenuşie.
Vas bitronconic din pastă fină cu buza evazată şi lobată cu fundul drept, pe diametrul maxim este un şir de lut. Din buze pornesc două tortiţe şi din brâul de la mijloc pornesc linii verticale, paralele spre gură. Sub margine sunt linii concentrice incizate.
Pe pântec, în partea superioară este un şir circular de câte trei linii. Deasupra acestui şir sunt patru proeminenţe mici, diametral opuse. Vasul prezintă în interior urme de arsură secundară.
O altă categorie ceramică o constituie căniţele din pastă fină cu două toarte supraînălţate. Pe pântec prezintă incizii verticale. Pe partea interioară a toartei prezintă câte o incizie. Pe exterior, la baza tortiţelor se poate observa câte o liniuţă verticală.
Pe vatră au mai fost descoperite şi vase tronconice fragmentare: un vas tronconic fragmentar lucrat din pastă fină având ca degresant nisipul, cu buza dreaptă. Sub buză erau mai multe apucători mici sub care era dispus un brâu prevăzut cu apucători organice. Fundul vasului este drept iar în interior vasul prezintă urme de arsură secundară. Culoarea vasului este roşie la exterior şi cenuşiu deschisă în interior.
Vas tronconic fragmentar cu buza dreaptă şi două apucători dreptunghiulare perforate sub buză. Vasul are o formă cilindrică.
Vas tronconic fragmentar din pastă fină, de culoare cărămizie având ca degresant nisipul fin, prezintă apucători perforate de formă pătrată.
Castron fragmentar cu buza în patru colţuri, lucrat din pastă fină iar pe pântec prezintă o toartă rotundă în secţiune.
În S.3/2004 a fost descoperit un picior de cupă mică cu incizii dispuse paralel şi vertical.
Perete de cană din pastă fină ce are ca ornament incizate romburi dispuse grupat sau câte unul.
Pe un alt fragment de vas au fost incizate triunghiuri în reţea încadrate într-un chenar.
Un alt fragment de vas din pastă neagră are incizate liniuţe orizontale şi oblice iar un alt fragment ceramic prezintă un ornament în miniatură, şi anume, motivul sub formă de şnur şi motivul alveolar.
O parte din vase, în special cele din pastă grosieră au sub buză motivul crestat şi alveolar, dublu sau simplu. Din aceste categorii fac parte vasele de provizii cu buza dreaptă, lucrate dintr-o pastă zgrunţuroasă.
Mai sunt fragmente de vase care au încrustate sub buze liniuţe oblice; iar altele sunt sub formă de bob de linte imprimate sub buză.
Un alt fragment de vas care ne reţine atenţia este lucrat dintr-o pastă grosieră şi are buza crestată sub care prezintă un motiv şnuruit organic.
Vase tronconice se găsesc în mai multe situri arheologice din Oltenia, cum sunt cele de la Vierşani-Jupâneşti (Gorj), Vlădeşti (Vâlcea) şi Oprişor (Mehedinţi).
Vasele bitronconice descoperite la Ceplea - Plopşoru prezintă asemănări cu piesele de la Oreviţa Mare, Malovăţ, Vierşani - Jupâneşti.
Castroanele cu buza dreaptă au analogii la Vierşani-Jupâneşti şi în zone din nord-vestul Olteniei iar pentru castroanele cu buza în colţuri avem asemănări la Vierşani-Jupâneşti, Işalniţa, acestea fiind de factură Gârla Mare.
Ceştile prezintă analogii la Vierşani Jupâneşti şi nord-estul Olteniei.
Cupa cu piciorul scund de la Ceplea-Plopşoru apare şi la Vierşani Jupâneşti şi la Oreviţa Mare.
Sunt descoperite multe vase tronconice lucrate din pastă grosieră pe care se află brâuri alveolate situate de regulă sub buză.
În câteva situaţii canelura este întâlnită pe puţine fragmente ceramice, pe buze de vase.
Ca decor mai întâlnim triunghiuri haşurate, romburile haşurate, linii verticale, orizontale sau oblice grupate în două sau trei şiruri, motivul meandrului.
În aşezarea de la Ceplea-Plopşoru au fost descoperite câteva fusaiole bitronconice, iar în acest an pe vatră a fost găsită partea inferioară a unui tipar de piatră pentru turnat topoare.
Cercetările noastre de până acum de la Ceplea - Plopşoru au evidenţiat existenţa unei aşezări specifice culturii Verbicioara, faza a III-a şi începutul fazei a IV-a cu unele influenţe din mediul Gârla Mare.