Ceplea | Comuna: Plopşoru | Judeţ: Gorj | Punct: Valea Satului | Anul: 2003
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Calotoiu | Gheorghe | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Mărgineanu-Cârstoiu | Mădălina | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Raport:
Satul Ceplea se află la 65 km S de Tg. Jiu, pe DN Tg. Jiu - Craiova. Staţiunea arheologică pe care o cercetăm se află în zona Casei Cepleanu, la 50 m SE de pârâul Valea Satului.
În perioada 21 iulie- 8 august 2003 au fost continuate cercetările arheologice în punctul Valea Satului1 unde au fost deschise două secţiuni: S. III (8 x 2 m), S. IV (10 x 2 m) şi o casetă, C. I (3 x 1m) orientate N - S. Mâna de lucru a fost asigurată de Primăria comunei Plopşoru.
În S. III/2003 după îndepărtarea stratului vegetal apare un strat de culoare cenuşie începând de la caroul 2 de la adâncimea de 0,30 m până la caroul 4 la adâncimea maximă de 0,65 m;în caroul 5 se ridică până la 0,30 m pentru ca în caroul 6 să coboare până la –0,60 m, ridicându-se din nou în caroul 8 până la –0,15 m.
Sub acest strat cenuşiu apare un pământ negru compact până la -0,65 -0,70 m. Între –0,65 şi -1,15 m este stratul arheologic, de culoare neagră având fragmente ceramice, bucăţi de chirpici şi pietre. Între -1,15 -1,25 m, pe toată lungimea secţiunii este solul viu.
În carourile 3, 4 şi 5 începând de la –0,65 m apar fragmente ceramice provenind de la vase mari de provizii cu ornamente duble alveolate, fragmente de străchini, cu buza trasă spre interior, şi caneluri oblice, fragmente de vase lobate, torţi de la o cană de culoare cărămizie.
În S. IV/2003 (cu dimensiunile de10 x 2 m) stratigrafia se prezintă astfel:
-0-0,15 m, sol vegetal;
-0,15 -0,20 m, strat de pietriş;
-0,30/-0,50 -0,65/-0,75 m, strat cenuşiu;
-0,65/-0,75 -1,10/-1,18 m, strat arheologic.
-1,10/-1,18 m, sol steril din punct de vedere arheologic.
În carourile 1 şi 2 din S.IV/2003 la adâncimea de 0,85-0,90 m apar câteva bucăţi de lipitură la distanţe de 0,50-0,60 m.
În caroul 4 la adâncimea de 0,85 m apare un fragment ceramic având un decor cu meandre iar în partea nordică , în caroul 10, la –0,90 m au fost găsite fragmente ceramice de la un vas mare de provizii, decorate cu un brâu dublu alveolat; tot aici au apărut şi câteva torţi groase de vase.
În caroul 1 la adâncimea de 1,10 m apar câteva fragmente decorate cu liniuţe verticale realizate prin impresiune şi un alt fragment de culoare neagră având ca decor un romb cu linii în reţea.
Cu ocazia săpării unui şanţ pentru o conductă de gaze chiar lângă DN Tg. Jiu – Craiova, a fost găsită o oală fragmentară de culoare cărămizie, cu două mănuşi mari de formă tubulară ceea ce ne-a determinat să trasăm o casetă, C. 1 = 3 x 1 m, la 1 m E de şanţ. Materialul arheologic descoperit în C. 1 este de aceeaşi factură cu acela din S. III şi S. IV/2003.
Ceramica descoperită în campania din 2003 este una tipică fazei a V-a a culturii Verbicioara (după periodizarea lui D. Berciu) fiind lucrată din pastă grosieră, semifină şi fină.
Din pastă grosieră au fost descoperite o ceaşcă fragmentară de culoare cărămizie din care se păstrează mănuşa şi o parte din perete. Toarta prezintă un buton şi este rotundă în secţiune. O altă ceaşcă fragmentară este de culoare neagră- cenuşie. Au mai fost descoperite vase mari de provizii fragmentare cu unul sau două brâuri alveolare. În anumite situaţii brâul alveolar este întrerupt de apucători dispuse orizontal în cruce, sub buza vasului.
Din pastă fină şi semifină au fost descoperite castroane fragmentare de culoare cărămizie sau cenuşie, cu urme de arsură secundară având buza trasă spre interior, fundul drept şi un buton pe pântec.
În campania de săpături din anul 2003 au fost descoperite mai multe fragmente ceramice din pastă fină de culoare neagră: unul dintre acestea are incizate cercuri concentrice, pe exteriorul cărora sunt mai multe puncte dispuse tot sub formă de cerc; un alt fragment ceramic are incizat pe exterior un romb, în timp ce un altul are reprezentat motivul meandrului.
În apropiere de punctul "Valea Satului" pe dealul "Biserica Dacilor" a fost descoperită o ceaşcă din pastă semifină, având fundul şi buza drepte iar toarta ruptă din vechime. Forma sa este una specifică tot fazei finale a culturii Verbicioara.
Materialele arheologice descoperite la Ceplea-Plopşoru încadrează cronologic aşezarea în etapa târzie a culturii Verbicioara (faza a V-a, după D. Berciu). Deocamdată nu s-a reuşit surprinderea limitelor aşezării de la Ceplea – Plopşoru, acest obiectiv urmând să fie atins în campaniile viitoare.
Analogii cu descoperirile arheologice de la Ceplea- Plopşoru întâlnim în aşezarea de la Vierşani – Jupâneşti (jud. Gorj) unde a fost descoperit material arheologic specific culturii Verbicioara IV-V2.
Rezumat:
În 2003 au fost deschise două secţiuni. Materialele arheologice descoperite la Ceplea-Plopşoru încadrează cronologic aşezarea în etapa târzie a culturii Verbicioara (faza a V-a). Deocamdată nu s-a reuşit surprinderea limitelor aşezării de la Ceplea – Plopşoru, acest obiectiv urmând să fie atins în campaniile viitoare. Analogii cu descoperirile arheologice de la Ceplea- Plopşoru întâlnim în aşezarea de la Vierşani – Jupâneşti (jud. Gorj) unde a fost descoperit material arheologic specific culturii Verbicioara IV-V.