Ceplea | Comuna: Plopşoru | Judeţ: Gorj | Punct: Valea Satului | Anul: 2002
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Calotoiu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" |
Mărgineanu-Cârstoiu | Mădălina | participant | Muzeul Judeţean Gorj "Alexandru Ştefulescu" |
Raport:
Satul Ceplea, comuna Plopşoru se află la 65 km. sud de oraşul Târgu Jiu, DN 175 Târgu Jiu – Craiova. Staţiunea arheologică pe care am început să o investigăm se află la 200 m nord-est de Casa Cepleanu şi la 50 m sud-est de pârâul Valea Satului.
În perioada 22 iulie – 8 august 2002 au fost efectuate cercetări arheologice în punctul Valea Satului, satul Ceplea, com. Plopşoru, unde cu doi ani în urmă a fost amplasat un stâlp metalic pentru telefonie distrugând o parte din aşezarea preistorică de epoca bronzului târziu.
La începutul cercetării arheologice au fost deschise două secţiuni SI şi SII cu dimensiunile de 10 x 2 m orientate NS, pentru a surprinde complexe arheologice.
În secţiunea SI, după îndepărtarea solului vegetal apare începând de la adâncimea de -0,15 m până la adâncimea de -0,65 m un strat de pământ negru fără materiale arheologice, iar de la -0,65 m la –0,90 m din caroul 1 până la caroul 6 apare o lentilă de culoare galbenă cu foarte puţin material ceramic. Începând de la adâncimea de –0,90 m şi până la –1,45 m apare un strat cu materiale arheologice. Datorită terenului puţin înclinat este mai adâncă în zona de sud în caroul 2 în partea sudică a secţiunii s-au descoperit multe fragmente ceramice (vase de provizii fragmentare, toarte de vase, fragmente de străchini) şi mici bucăţi de cărbune.
Secţiunea SII (10 x 2 m) a fost trasată la 3 m vest de SI, stratigrafic se prezintă astfel: între -0,15 şi -0,55 m apare un strat de pământ de culoare neagră-cenuşie fără materiale arheologice. După aceea stratul cuprins între –0,55 şi –1,20 m adâncime conţine material arheologic. În caroul 6 la adâncimea de -1,05 m s-a descoperit o ceaşcă fragmentară şi un vas borcan fragmentar. În caroul 1 la adâncimea de –0,95 m s-a descoperit un vas mic cu două torţi rupte, iar în caroul 9 la adâncimea de -1,02 m a fost găsit un fragment ceramic de la un vas cu motive incizate specifice culturii Verbicioara, faza târzie, care constă într-un cerc alcătuit din mai multe linii incizate concentrice din care pornesc mai multe raze sub formă de triunghiuri simple sau în reţea.
În caroul 10 al aceleiaşi secţiuni (SII) la adâncimea de -1,05 m a fost descoperit un vas mare de provizii, fragmentar care prezintă sub buză două şiruri de ornamente alveolate.
Ceramica este bine reprezentată. Cel mai frecvent tip de vas întâlnit este vasul de provizii cu gura dreaptă având sub buză unul sau două brâuri în relief alveolate sau crestate din pastă grosieră. Din aceeaşi pastă au mai fost descoperite mănuşi de vase mari de culoare cenuşie sau cărămizie.
Din pastă fină şi semifină au fost descoperite vase întregibile: două ceşti şi o alta întreagă. Fragmentele de strachină în aceste secţiuni au buza trasă spre interior, tăiată drept care în unele cazuri prezintă caneluri oblice sub ea. Pasta este bine aleasă de impurităţi de culoare cărămizie sau cenuşie. S-a găsit şi o ceaşcă cu o toartă cu buton cu urme de arsură secundară, o altă ceaşcă este de culoare neagră cenuşie evazată cu toarta rotundă în secţiune, sub ea prezintă două orificii mici.
Un fragment de vas de culoare neagră din pastă compactă are incizat în exterior un cerc (din linii concentrice) din care pornesc mai multe triunghiuri simple sau în reţea sub formă de raze. Acest fragment ceramic, cât şi alte materiale arheologice încadrează cronologic aşezarea de la Ceplea Plopşoru în etapa târzie a culturii Verbicioara (Verbicioara V, după D. Berciu).
Analogii în Gorj cu materialele arheologice de la Ceplea - Plopşoru întâlnim în aşezarea de la Vierşani – Jupâneşti care în anii anteriori a fost cercetată şi unde s-au descoperit mai multe locuinţe de suprafaţă şi un bordei cât şi un interesant material arheologic specific culturii Verbicioara IV-V. [Gheorghe Calotoiu]