Cehei | Comuna: or. Şimleu Silvaniei | Judeţ: Sălaj | Punct: Nove/Pusta Mare | Anul: 2014
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2014
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 139919.03 |
Județ:
Sălaj
Unitate administrativă:
or. Şimleu Silvaniei
Localitate:
Cehei
Punct:
Nove/Pusta Mare
Localizare:
| 139919.03 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Băcueţ-Crişan | Sanda | responsabil | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Băcueţ-Crişan | Dan | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
| Culic | Vasile Daniel | participant | Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă, Zalău |
Raport:
Perioada de desfăşurare a campaniei: 5.05. – 6.05. 2014.
Localitatea Cehei (oraş Şimleu Silvaniei) este amplasată în Depresiunea Şimleului, aşezarea de la Nove fiind situată pe terasa din partea stângă a văii Crasnei.
Obiectivele cercetării
Cercetarea a avut drept obiectiv principal salvarea vestigiilor arheologice şi eliberarea terenului de sarcină arheologică pe suprafaţa delimitată de viitoarea construcţie (casă familială), stabilirea stratigrafiei sitului şi colectarea cât mai multor informaţii despre tipul de habitat. Situl era cunoscut din anii 90, în acest punct efectuându-se cercetări preventive în anii 2008, 2010, 2012 şi 2013.
Metodologia de cercetare
Pe suprafaţa care urma să fie afectată de viitoarea construcţie a fost deschisă o unitate de cercetare arheologică preventivă notată S. 1/2014 cu dimensiunile de 10,60 m x 12,60 m.
Stratigrafia sitului
Din punct de vedere stratigrafic avem următoarea situaţie: humus de culoare cenuşie-negricioasă (0,00 - 0,40/0, 50 m), lut maroniu steril d. p. d. v. arheologic (de la -0, 50 m).
Rezultatele cercetărilor
În suprafaţa cercetată arheologic notată S. 1/2014 au fost identificate şi cercetate 8 complexuri arheologice denumite C. 1, C. 2, C. 3, C. 4, C. 5, C. 6, C. 7, C. 8/2014.
Complexul C. 1/2014 - Locuinţă de formă aproximativ rectangulară conturată la adâncimea de 0, 50 m. Fundul acesteia se afla la adâncimea de 0, 80 m. Instalaţia de foc consta într-o vatră simplă arsă la roşu. Pe fundul locuinţei au fost surprinse şi două gropi de stâlp de la elevaţia construcţiei. Datare: epoca
bronzului.
Complexul C. 2/2014 - Groapă de provizii de formă circulară conturată la adâncimea de 0, 50 m. Fundul acesteia se afla la adâncimea de 1, 30 m. Datare: epoca bronzului.
Complexul C. 3/2014 - Groapă de provizii de formă circulară conturată la adâncimea de 0, 50 m. Fundul acesteia se afla la adâncimea de 1, 20 m. Datare: epoca bronzului.
Complexul C. 4/2014 - Groapă de provizii de mari dimensiuni, de formă circulară conturată la adâncimea de 0, 50 m. Fundul acesteia se afla la adâncimea de 1, 40 m. Datare: epoca bronzului.
Complexul C. 5/2014 - Groapă de provizii de formă circulară conturată la adâncimea de 0, 50 m. Fundul acesteia se afla la adâncimea de 0, 85 m. Datare: epoca bronzului.
Complexul C. 6/2014 - Groapă de provizii de formă circulară conturată la adâncimea de 0, 60 m. Fundul acesteia se afla la adâncimea de 1, 00 m. Datare: epoca bronzului.
Complexul C. 7/2014 - Groapă de provizii de mari dimensiuni, de formă circulară conturată la adâncimea de 0, 60 m.
Fundul acesteia se afla la adâncimea de 1, 70 m. Datare: epoca bronzului.
Complexul C. 8/2014 - Groapă de provizii de formă circulară conturată la adâncimea de 0, 60 m. Fundul acesteia se afla la adâncimea de 1, 00 m. Datare: epoca bronzului.
Cercetările cu caracter preventiv derulate în acest sit în anul 2014 s-au soldat cu descoperirea unui număr de 8 complexuri împreună cu materialul arheologic aferent databil în epoca bronzului (grupul cultural Cehăluţ). Situl era cunoscut anterior prin cercetările de teren efectuate de-a lungul anilor, când au fost recuperate în special materiale arheologice apartinând evului mediu timpuriu. Odată cu cercetarea din anul 2008 s-au adus observaţii cu privire la locuirea din eneolitic, fiind cercetate locuinţe foarte bogate Tiszapolgar iar în anul 2010 au fost identificate şi cercetate complexe aparţinând epocii bronzului.
Pe baza cercetărilor efectuate aici în anii 2008, 2010, 2012 şi 2013 precum şi a celor derulate cu această ocazie în 2014 am arse ca resturi ale unui incendiu ce au fost curăţate din locul producerii, apoi aruncate în apropiere şi nivelate.
Dintre toate gropile identificate doar două sunt, integral, în secţiune (CPL 2 şi CPL 6), restul fiind intersectate parţial. Se remarcă complexul 4, din caroul 2, o groapă în care a fost aruncată o parte dintr-o vatră. De asemenea, menţionăm complexul 2, o groapă ovală de 1.50 m (N-S) x 1.10 m (E-V), ce a livrat numeroase fragmente ceramice şi bucăţi de vetre dezafectate, cărbuni, cenuşă, dar şi bulgări de pământ galben. Dintre fragmentele ceramice descoperite aici semnificativă este partea inferioară a piciorului unui kylix cu firnis negru (probabil un import attic din secol V a.Chr.).
Rămâne ca cercetarea din campania următoare să stabilească dacă este vorba de niveluri stratigrafice diferite, cărora le corespund aceste complexe, pentru câteva existând suspiciuni că sunt ulterioare nivelării observată în toată secţiunea, la adâncimea de 45/50 cm. Pe de altă parte, complexele (gropile/aglomerările de materiale arheologice) s-au conturat într- un strat cu materiale, nu în steril - care apare doar în foarte puţine locuri (de ex.,în caroul 3, lângă profilul nordic), la adâncimea de
70/80 cm. Prin urmare, deşi avem indicii pentru existenţa mai multor etape de activitate în acest sector (cel puţin două, separate de un incendiu?), succesiunea clară va putea fi lămurită doar în campania viitoare. Remarcăm lipsa pietrelor în contextele arheologice investigate, precum şi prezenţa slabă a materialului osteologic. Câteva fragmente mici şi neidentificabile de fier şi bronz au mai apărut răzleţ în stratul cuprins între 50-90 cm adâncime. Majoritatea materialelor sunt reprezentate de ceramică fragmentară de factură locală, atât vase lucrate cu mâna, dar şi ceramică cenuşie lucrată la roată, dar şi multe fragmente de amfore (mai ales în nivelul superior - nivelat), probabil indicând activităţi databile în secolul IV a.Chr. În materialul descoperit în strat, la adâncimea de 60 cm în caroul 6, au fost identificate şi câteva fragmente ceramice ce ar putea fi asociate tradiţiilor ceramice Babadag.
Bibliografie: