Cavadineşti | Judeţ: Galaţi | Punct: Cavadineşti - Râpa Glodului | Anul: 2016
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2016
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène târziu;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Locuire civilă;
Cod RAN:
| 75873.01 |
Județ:
Galaţi
Unitate administrativă:
Cavadinești
Localitate:
Cavadineşti
Punct:
Cavadineşti - Râpa Glodului
Localizare:
| 75873.01 |
Lista Ilustrațiilor - 10
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ilie | Costel | responsabil | Muzeul de Istorie Galaţi |
| Mandache | Tudor | participant | Muzeul de Istorie Galaţi |
Raport:
Situl arheologic „Râpa Glodului”, com. Cavadineşti, jud. Galaţi monument înscris în RAN: 75873.01 Cod LMI: GL-I-s-B-02981, se află situat la aproximativ la 4 km sud-vest de comuna Cavadineşti, la 4,5 km, vest, de apa Horincei şi 8,5 km, vest, de râul Prut, acoperind o suprafaţă de 8.343 mp. Situl este situat între două dealuri din platforma Covurluiului, Dealul Gornaşului şi Dealul Chicerii, printre care curge pârâul Oarba. Menţionăm că denumirea de „Râpa Glodului” provine de la un alt pârâu, Glodul, ce se varsă în Oarba la circa 200 m de platoul pe care se află situl arheologic.
Primele cercetări în acest sit au fost efectuate între anii 1957-1958, sub îndrumarea arheologului Ion T. Dragomir, care a identificat o aşezare datând de la sfârşitul epocii bronzului şi începutul epocii fierului, precum şi prezenţa unor urme de locuire constând din vetre, locuinţe şi ceramică, datate din secolele IV p. Chr. şi secolele VIII-X p. Chr.
În anii 2013-2014 au fost efectuate cercetări preventive, la solicitarea Primăriei Cavadineşti. În cele două campanii au fost deschise trei suprafeţe de cercetare, S1/2013, Cas.1/2013 şi S2/2014, în care au fost descoperite cinci complexe de locuire datate în epoca bronzului final (cultura Noua) şi în secolul IV p. Chr. (cultura Sântana de Mureş-Černjachov), precum şi fragmen-te ceramice din secolele VIII-X p. Chr.
Având în vedere importanţa sitului arheologic, autorităţile locale din comuna Cavadineşti, judeţul Galaţi, au decis să sprijine o nouă cercetare preventivă pentru a identifica noi complexe de locuire din epoci străvechi, dar şi pentru a salva eventualele mărturii ce pot fi distruse prin procesul de eroziune sau prin activităţile agricole din zonă.
În campania anului 2016 a fost cercetată o singură suprafaţă, secţiunea S3, amplasată la NE de cercetările efectuate în anii 2013-2014 cu scopul de a verifica existenţa unei locuiri şi în această parte a platoului pe care se află situl. Numerotarea unităţilor de săpătură şi a complexelor s-a făcut în continuarea celor din anul 2013.
Secţiunea 3 (S3/2016)
Secţiunea, cu dimensiunile de 10 m / 2 m, orientată NE-SV, a fost trasată perpendicular pe malul drept al pârâului Oarbei, la 45 m NE de secţiunile cercetate în anii 2013-2014 şi la 40 m spre SE de cercetările din anii 1957-1958. Scopul deschiderii acestei suprafeţe de cercetare a fost acela de a observa posibilele complexe de locuire din această zonă a sitului.
Secţiunea S3/2016 a fost împărţită în carouri de 2m/2m, numerotarea lor făcându-se începând din colţul sud-estic. Pe suprafaţa secţiunii au fost descoperite complexe arheologice, datate în epoca bronzului, în secolul IV p. Chr. şi în perioada secolelor VIII-X. În secţiune au fost surprinse şi cercetate, parţial sau integral, un număr de şase complexe, Cx.6 şi Cx.7, Cx.8, Cx.9, Cx.10, Cx.11.
Stratigrafia S3/2016 este asemănătoare cu cea a unităţilor de săpătură cercetate în anii 2013-2014 şi indică faptul că nivelele vechi de locuire umană au fost acoperite de un strat masiv de pământ nisipos, de circa 1,00 m, adus de torente de pe versantul ce mărgineşte platoul la vest.
Cercetarea secţiunii S3/2016 a fost realizată doar până la adâncimea de -3,40 m unde a fost surprins un strat de pământ negru cafeniu, gros de 0,20 m, suprapus de un sol cafeniu în care se află un prim nivel de locuire datat în perioada târzie a epocii bronzului, cu o grosime cuprinsă între 0,20 m - 0,60 m. În acest nivel au fost surprinse parţial două complexe de locuire (Cx.10 şi Cx.11).
Nivelul următor, constituit dintr-un sol cafeniu deschis, cenuşos la partea superioară, gros de circa 0,50m-0,60m, aparţine unei faze de locuire mai noi de la finalul epocii bronzului. Între -1,80 m şi -2,20 m, în acest nivel a fost cercetat complexul de locuire Cx.7, posibil locuinţă, cu un interesant material arheologic specific culturii Noua. Tot în acest nivel a fost identificată şi o groapă (Cx.9) din aceiaşi perioadă istorică.
Între adâncimile de -1,80 m şi -1,40 m a fost sesizat un sol negru deschis, granulos, în care au fost descoperite mate-riale ceramice din perioada postromană (cultura Sântana de Mureş-Černjachov). În capătul estic al S3/2016, în acest nivel, a fost identificat un complex (Cx.8) cu fragmente ceramice specifice perioadei menţionate.
Nivelul dintre adâncimile de -1,40 m şi 1,00 m este constituit dintr-un sol negru închis, pigmentat pe alocuri, cu chirpic şi piatră. În acest strat a fos pus în evidenţă o amenajare cu materiale ceramice databile în secolele VIII-X (Cx.6).
Peste acest ultim strat se găsesc depunerile coaluvio-nare cu grosimea de 0,80 m -1,00 m, formate dintr-un strat de pământ galben-nisipos, gros de 0,40 m - 0,50 m şi un strat de negru-deschis nisipos, gros de 0,40 m - 0,60 m. Peste aceste depuneri se află stratul vegetal actual, gros de aproximativ 0,10 m - 0,15 m.
Complexul Cx.6 (Cx.1/2016), surprins la adâncimea de -1,10 m, în c.5 al S3/2016, reprezintă o aglomerare de fragmente ceramice şi puţine resturi faunistice care au apărut într-un strat de pământ negru compact. Complexul s-a închis la adâncimea de -1,40 m, are o formă aproximativ circulară, cu dimensiunile surprinse de 1,45 m (EV) / 1,70 m (NS) şi este datat în perioada secolelor VIII-X p. Chr.
Complexul Cx.7 (Cx.2/2016) a fost surprins în S3, c.5 începând cu adâncimea de -1,80 m, într-un sol negru-deschis şi intra sub profilele de nord şi sud. Cx.7 are o formă rectangular neregulată şi se extindea în c.4, dimensiunile surprinse fiind de 3,10 m (EV) / 2,00 m (NS). Complexul, o posibilă locuinţă, se închidea drept la adâncimea de 2,20 m. Din acest complex au fost prelevate fragmente ceramice ce sunt specifice culturii Noua de la finalul epocii bronzului. Tot din această amenajare au rezultat numeroase resturi faunistice printre care şi două piese prelucrate, un omoplat crestat şi un vârf de săgeată cu trei aripioare.
Complexul Cx.8 (Cx.3/2016) a apărut în c.1 a S3/2016, între adâncimile de -1,40 m - 1,60 m, sub forma unei aglomerări de materiale ceramice, bucăţi mici de chirpic şi oase de animale.
Complexul se continuă în afara secţiunii, spre nord, sud şi est, forma surprinsă fiind uşor ovală. Amenajarea, în care a fost găsit material ceramic databil în secolul IV p. Chr., intra în secţiune 1,00 m pe latura de sud şi 0,40 m pe cea de nord.
Complexul Cx.9 (Cx.4/2016) a fost sesizat la adâncimea de -2,20m, în carourile c.3 - c.4 a S3/2016. Aici a fost surprinsă o groapă (Gr.4), de formă ovală, cu dimensiunile de 1,15 m (EV) / 1,00 m (NS). Groapa se închidea drept la -2,20 m oferind puţin material arheologic (ceramică, fragmente de oase) datat la finalul epocii bronzului.
Complexul Cx.10 (Cx.5/2016) a fost identificat la -2,95 m, în capătul de vest a S6, în c.5, unde s-a conturat o zonă cu puternice urme de arsură, cu multă cenuşă şi cărbune. Complexul avea o formă semicirculară, se extindea în afara secţiunii şi avea dimensiunile de 0,60 m (EV) / 2,00 m (NS). În interiorul acestei amenajări a fost pusă în evidenţă, spre profilul de vest, o crustă cenuşoasă de la o posibilă vatră, puternic vitrifiată. Ceramica descoperită la baza acestui complex, la adâncimea de 3,10 m, este specifică perioadei finale a epocii bronzului.
Complexul Cx.11 (Cx.6/2016) a apărut tot în caroul c.5, la adâncimea de -3,00 m, spre profilul de nord şi are o formă circulară cu dimensiunile surprinse de 0,90 m (EV) / 0,45 m (NS). Din complex, ce a fost cercetat doar până la -3,20m, au fost recuperate fragmente ceramice şi material faunistic de la finalul epocii bronzului.
Materialul arheologic aparţinând epocii bronzului (cultura Noua) descoperit cuprinde fragmente ceramice de uz comun, lucrate dintr-o pastă grosieră, precum şi ceramică de bună calitate, lucrată dintr-o pastă relativ fină, având suprafeţele uneori lustruite. Decorul întâlnit este cel obişnuit, brâul alveolar şi cel continuu. Alături de materialul ceramic, specific culturii Noua, au mai fost descoperite artefacte din categoria materiilor dure animale, dintre care menţionăm prezenţa unui omoplat crestat, a unui vârf de săgeată cu trei aripioare, a unui fragment dintr-o piesă circulară decorată, precum şi a unui împungător.
Materialul ceramic specific perioadei migraţiilor (cultura Sântana de Mureş - Cerneachov) este în stare fragmentară, fiind reprezentată prin ceramică lucrată la roată atât din pastă grosieră cât şi din pastă fină, culoare cenuşie, provenind de la oale şi căni. Au fost găsite şi câteva fragmente ceramice de import ce provin de la vase de tip amforă.
Fragmentele ceramice care pot fi datate în perioada secolelor VIII-X p. Chr. reprezintă unele forme de vase de uz comun, lucrate la roată din pastă grosieră, decorul fiind specific perioadei cu incizii în val.
În campania anului 2016 a fost cercetată o unitate de săpătură care a permis punerea în evidenţă a unor mărturii de locuire datate în epoca bronzului, în secolul IV p. Chr. şi în secolele VIII-X. Din cele şase complexe cercetate au rezultat materiale arheologice similare cu cele din campaniile anterioare, fapt ce ne confirmă intensitatea de locuire în această parte a platoului de la „Râpa Glodului” din com. Cavadineşti.
Bibliografie: