Cârţa | Judeţ: Sibiu | Punct: Mănăstirea Cisterciană | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică; Mănăstire; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 144517.01 |
Județ:
Sibiu
Unitate administrativă:
Cârţa
Localitate:
Cârţa
Punct:
Mănăstirea Cisterciană
Localizare:
| 144517.01 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Beşliu Munteanu | Petre | responsabil | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
| Georgescu | Adrian | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
Raport:
La solicitarea Primăriei Cârţa, MN Brukenthal a încheiat un contract pentru asistenţă arheologică la săpătura de canalizare din perimetrul de protecţie al Mănăstirii Cisterciene. Anterior încheierii contractului, constructorii au atins, fără a distruge, fundaţii din piatră şi au răscolit schelete în apropierea mănăstirii.
Prima intervenţie pe şantier a fost făcută de arheologii Adrian Georgescu şi Gheorghe Natea. Ei au dezvelit un segment din zidăria din piatră şi au recuperat material arheologic: un capac de oală şi fragmente de lut ars.
În funcţie de situaţia din teren şi importanţa sitului arheologic ne-am propus trei obiective îndeplinite succesiv sau concomitent: relevarea structurilor de zidărie afectate de săpătura mecanică; asistenţa arheologică la săpătura mecanică şi, cel mai important obiectiv, un sondaj arheologic în terenul care a adăpostit structurile de zidărie şi scheletele umane. Sondajul s-a desfăşurat în curtea mănăstirii, la N de ea, în vecinătatea drumului afectat de săpătura de canalizare.
În urma intersectării unor vestigii istorice, traseul şanţului de canalizare a fost deviat spre N, astfel că am putut dezveli traseul zidurilor din piatră, releva in situ un schelet şi urmări depunerile stratigrafice. Groapa excavatorului a lăsat să se vadă structuri de zidărie pe direcţia N - S şi E - V. Săpătura a depăşit lungimea laturii E - V, dar zidul N - S intra în grădina casei parohiale. Zidurile au fost degajate până la talpă, ieşind la iveală structura din pietre cioplite. Latura de N măsura în interior 4,5 m, iar din cea de la E se vedea un segment de 3 m. În capătul de V al laturii de N a ieşit la iveală baza unui probabil arc de boltă. Zidul a fost acoperit de un strat superficial de incendiu şi de substrucţia drumului asfaltat. Pietrele din segmentul dinspre S al laturii estice au fost scoase, locul lor fiind luat de schelete. Săpătura mecanică răscolise două morminte, un al treilea, păstrat pe latura de S a gropii excavatorului, a fost cercetat.
Sub talpa zidurilor din piatră a fost observat un strat de incendiu. Urmele lui nu se văd pe malul de V al gropii de excavator care a depăşit perimetrul zidurilor. Sub stratul de incendiu se aflau depuneri aluvionare. Deasupra zidurilor a fost evident un alt strat superficial de incendiu.
Materialul arheologic a constat dintr-un fragment de capac de oală, bucăţi de lut ars şi fragmente de monede găsite în poziţie secundară.
Am urmărit permanent săpătura excavatorului în dreptul grădinii parohiale, până la clădirea şcolii evanghelice. Numai în zona zidurilor deja menţionate a fost vizibil un strat consistent de incendiu sub cel de construcţie. În solul viu-pietriş adus de râu a fost observată o groapă (de par?). Într-un singur loc am văzut pietre din pavajul drumului medieval.
Din săpătura de excavator a fost scos la iveală un fier de plug.
Cu acordul preotului paroh şi cu forţa de muncă pusă la dispoziţie de şantierul comunei am practicat două casete arheologice în grădina casei parohiale.
În urma săpăturii excavatorului şi a sondajelor arheologice au ieşit la iveală fundaţiile unei construcţii de plan pătrat pe direcţia E - V care măsoară în exterior 5 m. Zidurile au 0,70 m lăţime.
Pătratul nu se închidea spre V. Latura de N prezenta un „pinten" în extremitatea vestică, spre interior. Colţurile exterioare, vizibile, ale construcţiei erau rotunjite. Zidurile au fost alcătuite din pietre cioplite.
Construcţia din material durabil a intersectat un strat de incendiu şi a fost suprapusă de un alt strat de incendiu mai consistent spre N. Nivelul de construcţie este marcat de un strat distinct şi relativ gros de nisip şi var care se întinde pe o suprafaţă de 0,30-0,40 m de la zidul din piatră.
Solul viu este alcătuit din pietriş şi nisip suprapus imediat de arsura primelor construcţii din material durabil.
Gropile de morminte au intersectat nivele de depunere şi de arsură până la solul viu.
Profilul stratigrafic la casetei I, de E, mai puţin deranjat, evidenţiază nivele superioare de arsură.
Cimitirul
Morţii au fost depuşi în poziţie E - V. Există un singur caz de intersectare a trei morminte. Câteva gropi au afectat fundaţiile corului bisericii. Craniul care a constituit M8 este un caz de deranjare a zidului.
Concluzii:
- fundaţiile din piatră aparţineau unei construcţii de plan pătrat, probabil corul unei biserici a cistercienilor;
- construcţia din piatră a suprapus una din material perisabil amenajată din bârne din lemn lutuite;
- biserica din care s-a realizat doar corul a fost distrusă prin incendiu;
- cimitirul este ulterior acestei etape de construcţie. Prezenţa masivă a scheletelor de femei demonstrează că el a funcţionat şi după alungarea călugărilor;
- nu există val de pământ în jurul abaţiei.
Importanţa istorică şi turistică a sitului arheologic îndreptăţesc propunerea de a marca in situ fundaţiile din piatră. La amenajarea parcului din apropiere trebuie să se ţină seama de valoarea istorică a sitului arheologic.