Cârniceni | Comuna: Tigănaşi | Judeţ: Iaşi | Punct: Cimitirul vechi | Anul: 1995
CC BY-SA 4.0 
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Alaiba | Ruxandra | responsabil | Institutul Român de Tracologie, Bucureşti |
| Hrișcu | Carmen | participant | Institutul Român de Tracologie, Bucureşti |
| Ursache | Corina Nicoleta | participant | Facultatea de Istorie, Universitatea Al. I. Cuza, Iași |
| Grădinaru | Ionuţ | participant | Școala nr. 42 "Nicolae Iorga" Iași |
Cercetările din cele două campanii (1994 - 1995) au avut loc în exclusivitate în perimetrul grădinii Adela Scorţescu unde, până în prezent, s-au trasat VIII secţiuni, cu lăţimi de 1 m şi 3 m şi lungimi între 15,5 m şi 28 m. Din punct de vedere stratigrafic staţiunea cunoaşte cea mai intensă locuire în perioada culturii Horodiştea-Erbiceni, prin cele două niveluri de locuire. Sporadic, apar fragmente ceramice carpice şi din cultura Dridu. Începând din sec.XV urmele materiale ale evului mediu se menţin până în sec. XVII. În secolele XVIII - XIX în marginea terasei s-au săpat bordeie. Credem că ele au distrus eventualele complexe preistorice sau din primul mileniu de aici.
Aşezarea din perioada de tranziţie, pe baza criteriului prezenţei şi proporţiei pe de o parte, a ceramicii pictate de stil Cucuteni şi Horodiştea-Erbiceni, şi pe de altă parte, ale celorlalte categorii cu degresant din scoică pisată, nisip sau şamotă, se încadrează în prima fază de evoluţie a culturii Horodiştea-Erbiceni. Până în prezent au fost descoperite 4 locuinţe adâncite în pământ, cu cuptoare, 3 locuinţe de suprafaţă şi 3 gropi. Delimitarea conturului lor nu s-a putut realiza decât cu aproximaţie. Structura geologică a solului şi sistemul simplu de construcţie al locuinţelor au distrus urmele reale ale gropilor acestora. În general, forma lor era un dreptunghi neregulat, cu colţurile rotunjite. Lungimea atingea uneori şi 5 m, ca în situaţia locuinţei descoperite în secţiunea V. În acest complex, la aceeaşi adâncime, spre o extremitate, se afla un cuptor sub care s-a descoperit un schelet de copil parţial ars, iar în extremitatea opusă, era un alt cuptor cu vatră cu gardină.
O altă locuinţă a apărut în secţiunile VI şi VII. Ea a fost dezvelită parţial în anul 1994. Delimitarea perimetrului ei s-a definitivat în anul 1995. Stratigrafic aceasta este probabil mai nouă în raport cu cea descoperită în secţiunea V.
Prelucrarea inventarului acestor complexe pe calculator ne va furniza date statistice comparative necesare datării lor. De asemenea, s-au dat pentru analiză şi probe C14.
În secţiunea VIII, pe nivel Horodiştea, s-a dezvelit o mare aglomerare de scoici. În aceeaşi secţiune se profilează conturul unei alte locuinţe adâncite în pământ, ce se prelungeşte spre zona necercetată.
Studiul materialului litic şi al coloranţilor minerali utilizaţi pentru pictarea ceramicii, (M. Geba, Muzeul de Istorie a Moldovei)
Sunt prezentate datele preliminare asupra uneltelor din piatră şi silex recoltate din cele două campanii. Se încearcă realizarea unor raportări la zonele de ocurenţă.
Studiul materialului arheozoologic (Carmen Hrişcu IRT Bucureşti) Analiza s-a realizat în funcţie de complexele descoperite în cele două campanii, după care s-au stabilit proporţiile speciilor.
S-au integrat datele arheozoologice analizei arheologice.
Studiul antropologic al scheletelor descoperite în cele două campanii (Alexandra Comşa IRT Bucureşti) Analiza antropologică s-a realizat pe cele 2 schelete descoperite, unul în cadrul aşezării din perioada de tranziţie şi al doilea posterior acesteia.