Cârlomăneşti | Comuna: Verneşti | Judeţ: Buzău | Punct: Cetăţuia | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Neatribuit; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Necropolă;
Cod RAN:
| 50148.01 |
Județ:
Buzău
Unitate administrativă:
Verneşti
Localitate:
Cârlomăneşti
Punct:
Cetăţuia
Localizare:
| 50148.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Măgureanu | Despina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Babeş | Mircea | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Matei | Sebastian | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Costache | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
Raport:
În 2017 a fost reluată cercetarea, după o pauză de 2 ani, şi în partea sudică a platoului Cetăţuia, în subarealul V1aN.
Desfăşurarea campaniei a fost serios afectată de lipsa forţei de muncă, ritmul de lucru determinând rezultate modeste.
Săpăturile s-au concentrat cu precădere în partea de nord a subarealului, unde au fost cercetate 10 complexe noi şi 11 complexe identificate în campaniile precedente, din care 13 au fost epuizate. Toate cele 21 de complexe reprezintă gropi menajere (19) sau gropi de stâlp (2). Dintre acestea, 18 complexe aparţin epocii geto-dacice clasice, iar celelalte 3 epocii bronzului.
La finalul campaniei au fost înregistrate două profile magistrale, respectiv profilul de vest şi cel de nord. Sintetizată, stratigrafia din profilul de vest se prezintă astfel:
- 0 - 0,10/0,15 m – solul vegetal actual;
- 0,10/0,15 – 0,35 m – strat cenuşiu-negricios, cu textură neuniformă, ce conţine numeroase materiale arheologice (al doilea strat de cultură geto-dacic);
- 0,35 – 0,55/0,65 m – strat cu sol cenuşiu-deschis, relativ compact, bogat în materiale arheologice (primul strat de cultură geto-dacic);
- 0,55/0,65 m – lut galben - cafeniu – steril din punct de vedere arheologic.
Profilul de nord are o stratigrafie similară cu cea descrisă, deosebindu-se doar prin grosimea mai mare a celor două straturi de cultură. Cel inferior atinge către capătul estic adâncimea de - 1,10 m, ceea ce pune în evidenţă situarea într-o uşoară pantă a nivel de călcare antic.
Cea mai importantă structură de locuire din V1aN este complexul Cpl. 35, care reprezintă resturile arse ale unei construcţii de suprafaţă, care se întind pe 6 x 4 m. Cercetarea Cpl. 35 s-a făcut doar în câteva porţiuni reduse, astfel încât, nu s-au obţinut informaţii suplimentare care să completeze raportul precedent.
Dintre cele 18 gropi care aparţin epocii geto-dacice, se remarcă în special complexele 120, 131 şi 137.
Complexul cu indicativul Cpl. 120 este o groapă bitronconică, cu diametrul gurii de 1,00 m şi cel maxim, de la bază, de 1,60 m. A fost săpată de la baza primului strat de cultură geto-dacic, cel mai vechi, de la circa 0,95 m faţă de nivelul actual de călcare. Umplutura neuniformă conţinea numeroase bucăţi de lipitură arsă şi fragmente de vatră. Câteva fragmente de crustă sunt decorate. Materialul ceramic, deşi nu foarte numeros, este destul de expresiv. Pe lângă fragmente de borcane, fructiere sau căni, a apărut şi un fragment dintr-un bol cu decor în relief.
Cpl. 131 – groapă tronconică săpată tot de la baza primului strat de cultură geto-dacic, de la - 0,80 m, până la -1,90 m. Diametrul gurii este de 1,00 m, iar diametrul maxim, la baza gropii este de 1,80 m. Umplutura de sol cenuşiu este pigmentată cu cărbune şi amestecată cu bucăţi / bulgări de pământ galben şi cafeniu (steril),fragmente de lipitură arsă,bolovani de râu.
Materialul arheologic numeros constă din ceramică şi oase de animale. S-au recoltat multe bucăţi dintr-o vatră demontată din vechime şi aruncată în groapă.
Cpl. 137 – groapă înregistrată pe profilul de vest. De formă tronconică, măsura la gură 0,65 m, iar la bază 1,00 m diametru maxim. Groapa este săpată de la cota de 0,30 m, faţă nivelul actual de călcare, respectiv din al doilea strat de cultură geto-dacic şi are baza la – 2,00 m. Trebuie consemnat faptul că aproximativ 2/3 din această groapă întră în profilul de vest, o porţiune mică fiind observată în 2012 şi în suprafaţa vecină V1bN. Umplutura complexului, preponderent cenuşoasă, era amestecată cu bucăţi de pământ galben şi conţinea o cantitate impresionantă de oase de animale, aflate la baza gropii.
Materialul arheologic descoperit este bogat şi variat, recoltat în cea mai mare parte din gropi. Vasele ceramice predomină. S-au descoperit fragmente de borcane, fructiere, căni, kratere, boluri cu decor în relief şi capace. S-au recoltat jetoane, fusaiole şi câteva creuzete întregi şi fragmentare.
Piesele din metal sunt puţine. Se remarcă un inel de bronz cu capetele petrecute.
O piesă deosebită este un fluier confecţionat din corn şi decorat cu şiruri de cercuri incizate.
În partea jumătatea de nord a subarealului au apărut 26 de fragmente de crustă decorată, majoritatea din Cpl. 120. Acestea semnalează existenţa în această parte a aşezării a cel puţin unei vetre, cu suprafaţa ornamentată, demontată în vechime.
În suprafaţa V1aN au fost cercetate şi 3 complexe din epoca bronzului, care pe baza materialului ceramic (vase decorate în manieră Besenstrich) pot fi încadrate în etapa finală ale culturii Monteoru. Menţionăm faptul că în această suprafaţă nu există un nivel de locuire continuă, aferentă acestei epoci.
Bibliografie: