Cârlomăneşti | Comuna: Verneşti | Judeţ: Buzău | Punct: Cetăţuia | Anul: 2011
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Babeş | Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Constantin | Monica | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Isvoranu | Theodor | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Măgureanu | Despina | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Ștefan | Dan | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Duțescu | Maria Magdalena | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Matei | Sebastian | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Costache | Daniel | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Duţu | Andrei | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Morteanu | Roxana | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
Raport:
În această campanie a continuat cercetarea în subarealele V1aN şi V1bS. Acestea au fost deschise în anul 2010 în partea sudică a platoului Cetăţuia pentru a verifica în teren o serie de anomalii magnetice înregistrate prin măsurători geofizice (magnetometrie şi tomografie de rezistivitate) efectuate în anii 2004 şi 2010.
Astfel, în campania trecută, a fost dezvelită o zonă întinsă de lut galben, compact, foarte dur, fără materiale arheologice, care a primit indicativul Cpl. 1. Pentru cercetarea acestuia s-a ales deschiderea către nord de V1bS, a încă unui subareal (V2bN).
Comparativ cu stratigrafia generală a sitului Cetăţuia, constatată în toate secţiunile cercetate până în prezent, situaţia din zona arealelor V1a şi V1b este net diferită. Adâncirea săpăturii la profilul vestic al V1bS şi V2bN, pe o lungime de 20 m, până la -0,90 m, a evidenţiat lipsa stratului de epoca bronzului şi acumularea de humus antic dintre acesta şi depunerile de epocă Latène. Grosimea acestora, înregistrată în cursul cercetărilor de până era de +/- 1 m. În noile subareale atinge maxim 0,20 - 0,50 m.
În acest stadiu al cercetării încă nu putem formula o opinie plauzibilă asupra dinamicii locuirii în această parte a platoului. Totuşi o serie de elemente indirecte privind topografia Cetăţuii şi datele obţinute în urma cercetării Terasei 1, par să indice o activitate de amenajare a acestei zone, prin curăţarea depunerilor de epoca bronzului până la pământul steril arheologic şi aruncarea pământului rezultat pe panta de vest. Ipoteza rămâne a fi verificată prin extinderea cercetărilor în cursul campaniilor viitoare.
În cele 3 suprafeţe au fost cercetate 46 de complexe de epocă Latène, dintre care 44 identificate în 2011, reprezentând resturi de construcţii, gropi, vetre, aglomerări de pietre şi materiale arheologice. Dintre acestea remarcăm în partea de sud a subarealului V1aN, o construcţie de suprafaţă (Cpl. 35), parţial dezvelită. Complexul 35 are o formă probabil rectangulară cu dimensiuni vizibile de aproximativ 4 x 3 m, iar resturile cercetate constau dintr-o masă relativ compactă de lipitură arsă, printre care s-au descoperit numeroase fragmente ceramice şi bolovani de râu. Complexul este delimitat către vest de urmele fundaţiei unui perete. Aceasta apare ca un şir de pietre mari de râu şi bolovani de calcar fosilifer, care au fixat parii din suprastructura lemnoasă a peretelui. În capătul de N al fundaţiei, la exteriorul acesteia se află partea inferioară a unui pithos îngropat. Către nord-est, în faţa locuinţei (?) de suprafaţă, a fost cercetată o vatră de formă pătrată, supraînălţată, amenajată pe un pat de pietre plate de râu (Cpl. 19).
Cele mai numeroase complexe sunt gropile, identificate în urma răzuielilor succesive sub forma unor pete circulare de pământ de culori şi consistenţe diferite faţă de stratul de cultură. Cercetarea acestora este încă la început, fiind surprinse doar părţile lor superioare. De datele finale privind forma şi umplutura acestora vom dispune abia la încheierea cercetării lor.
Materialul arheologic descoperit, numeros şi variat, este din păcate destul de fragmentat. A fost recoltat cu precădere din stratul de cultură dar şi din gropi. Vasele ceramice predomină, fiind descoperite borcane, fructiere, ceşti-opaiţ, căni, boluri cu decor în relief, pithoi, katharoi. Dintre piesele cele mai expresive descoperite în această campanie notăm: câteva fragmente de plastică de tip Cîrlomăneşti, numeroase fragmente de crustă de vatră decorată, piese din fier (cuţite, foarfece, cuie), podoabe din bronz (oglinzi, verigi, un ac de păr), mărgele din sticlă. Notăm fragmentele numeroase de râşniţe din tuf vulcanic.
În campania următoare ne propunem finalizarea cercetărilor în suprafeţele V1aN şi V1bN, precum şi continuarea suprafeţei V2bS. De asemenea în măsura fondurilor disponibile vom încerca finalizarea cercetărilor în S.6, situată spre SV în zona de acces dinspre Terasa 1 pe Cetăţuie.
Bibliografie: