Cârlomăneşti | Comuna: Verneşti | Judeţ: Buzău | Punct: Arman | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Constantinescu | Mihai | participant | Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti |
| Matei | Sebastian | participant | Muzeul Judeţean Buzău |
| Șandor-Chicideanu | Monica | participant | Universitatea Bucureşti |
Raport:
În campania din 2019, cercetările arheologice în necropola de epoca bronzului de la Cârlomăneşti, punctul Arman, s-au desfăşurat în Sectorul B al acesteia, aflat la nord de intrarea în cătunul Cârlomăneşti. În această campanie au fost cercetate 15 morminte (M. 129-143) din epoca bronzului, toate de inhumaţie, aparţinând culturii Monteoru şi patru complexe arheologice (Cpl. 101-104), două aparţinând culturii Monteoru (Cpl. 103-104) şi două târzii, greu de datat din cauza lipsei de materiale ceramice tipice, probabil din sec. VI-VII p.Chr. În cele 15 morminte au fost identificate 20 schelete, la care se adaugă resturi osteologice disparate, inhumate sau incinerate.
Pentru cercetarea acestora s-au trasat două secţiuni S XIII-S XIV, ambele având 16x4 m şi fiind paralele cu S XII/2018. Ele au avut ca scop investigarea zonelor rămase necercetate în campaniile din anii 2009-2012 şi epuizarea cercetării terenului aflat în proprietatea lui Sandu Marian, teren care urmează a fi transformat în livadă.
Ca şi în campaniile anterioare, partea superioară a mormintelor a fost identificată la adâncimi mici, între aproximativ -0,15-0,50 m, de obicei sub forma unor aglomerări de pietre de râu. Spre deosebire de campaniile anterioare, mormintele cercetate în 2019 nu au fost afectate semnificativ de lucrările agricole, fiind dislocate prin arături doar puţine pietre din partea superioară a mormintelor.
Cimitirul este interesant şi important prin complexitatea ritualului funerar surprinsă în campaniile anterioare sub forma construcţiilor funerare elaborate, cu multă piatră de râu în groapa mormintelor, cu înmormântări şi reînhumări multiple, cu inventare funerare bogate. În campania 2019, imaginea complexităţii acestor ritualuri a fost completată prin cercetarea unor gropi de morminte având un puţ vertical din care s-au săpat nişe laterale, cum este cazul lui M. 130 şi M. 134. În ambele cazuri, puţul a fost semnalat de pietre, care erau vizibile, probabil, şi la suprafaţa solului, în nişe fiind depus un singur individ, fără inventar arheologic. La M. 134, sub structura de pietre care marca puţul în partea sa superioară, au apărut resturi osteologice, fără conexiune anatomică, care par a proveni de la un singur individ. În acelaşi timp, nişa acestui mormânt a secţionat parţial groapa unui mormânt mai vechi (M. 138). Atunci când au putut fi surprinse gropile, acestea aveau forme rectangulare cu colţurile rotunjite (M. 132, 134, 136, 138), ovale (M. 131, 133, 135, 138, 139, 140, 142). Un caz aparte a fost M. 132 care a avut o structură de pietre spectaculoasă, pe fundul gropii sale rectangulare fiind depuse fragmente osteologice umane de la oase lungi, fără conexiune anatomică şi un vas decorat în manieră Ic2, restul gropii fiind umplut cu o mare cantitate de pietre (peste 1 tonă) aşezate cu grijă, în partea superioară a masei de pietre aflându-se un schelet de sub-adult şi aproape 300 fragmente ceramice de la diferite tipuri de vase.
Defuncţii au fost depuşi în morminte în poziţie chircită, în general în decubit lateral sau dorsal, pe partea stângă, într-un singur caz (M. 137) individul depus fiind aşezat în decubit lateral pe partea dreaptă. In M. 131, 132 au fost depuşi cate doi indivizi, iar în M. 133 trei indivizi. Reînhumări şi oase disparate au apărut în M. 130, 132, 134, 142. Scheletele, cu excepţia celor reinhumate, erau orientate pe direcţia V-E (cu mici variaţii de obicei VSV-ENE) şi privirea îndreptată spre nord, un singur individ, cel din M. 138 abătându-se de la această regulă, fiind orientat cu capul spre NNV. Majoritatea mormintelor conţineau inventar ceramic (între unul şi cinci vase), fiind frecventă asocierea a trei vase: askos, kantharos şi castron în formă de “coif suedez”. Unele morminte au avut, alături de inventarul ceramic, şi piese de port din bronz sau metal preţios, inele de buclă, mărgele, perle. Campania 2019 a adus informaţii extrem de interesante în privinţa modului de utilizare a unora din aceste piese de port. Spre exemplu, în M. 135 au fost descoperite trei inele de bronz, puternic corodate, care, cel mai probabil, au fost prinse pe lobul urechii individului. Scheletului B din M. 133 i-au putut fi atribuite aproape 500 de perle de faianţă găsite atât în jurul gâtului individului cât şi pe faţa acestuia, cele din urmă fiind, probabil, cusute pe un material textil ce se constituia într-o podoabă de cap.
Inventarul ceramic al mormintelor din campania 2019 este atribuibil etapelor Monteoru Ic4-Ic2, fiind asemănător, prin forme şi decor, cu cel descoperit în campaniile anterioare, în Sectorul B.
Bibliografie: