Carei | Judeţ: Satu Mare | Punct: Bobald | Anul: 2012
Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Tell; Necropolă;
Cod RAN:
| 136535.02 |
Județ:
Satu Mare
Unitate administrativă:
Carei
Localitate:
Carei
Punct:
Bobald
Localizare:
| 136535.02 |
Fără Ilustrații

Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Apai | Emese | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Hágó | Attila Nándor | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Marta | Liviu | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Németi | János | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Szőcs | Péter Levente | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
Molnár | Zsolt | responsabil | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
În anul 2012 s-a continuat săpătura începută în anul 2010. Au fost continuate cercetările suprafaţei de 10 x 10 m, împărţită în patru casete denumite C1, C2, C3, C4 cu dimensiuni de 5 x 5 m şi câte un martor lat de 0,5 m fiecare. Suprafaţa avută în vedere este de 100 m2. În cursul anului 2011 s-a efectuat o lărgire a fiecărei casete cu 0,2m în fiecare direcţie cardinală. Această lărgire a fost determinată de faptul că profilele, în pofida protejării lor s-au deteriorat considerabil pe timpul iernii. Pe parcursul săpăturii s-a avansat în fiecare casetă în funcţie de situaţia arheologică existentă. Demersurile noastre s-au concentrat cu precădere asupra casetelor C1, C2 şi C3.
În caseta C1/2010 au fost continuate lucrările de documentare a celor trei morminte (M7, M8, M9) descoperite în anul 2010 şi continuate în anul 2011. La o adâncime de -0,7-0,73m la răzuirea repetată a suprafeţei s-au conturat un nivel de călcare indicat de dispersia orizontală a materialului ceramic şi osteologic bogat. Nivelul de călcare pare să fie contemporană cu complexul Cx2/2011 (construcţia cu structură uşoară şi presupusă funcţie economică) descoperită în campania precedentă. În colţul sud-estic al casetei C1 în urma cercetării presupusei M11, la o adâncime de -0,75m s-a conturat capătul unei podele de locuinţă sau a unei platforme de lut. Fragmentul de podea lutită, compactă a fost descoperit pe o porţiune de 0,8-1,0m. Ea continuă şi în caseta C4, pare să fie mai degrabă un fragment al unei platforme de lucru lutuite. Tranşeul modern denumit Cx1 surprins în caseta C2/2010 se continuă şi în caseta C1, complicând situaţia stratigrafică. La rândul ei, tranşeul deranjează mormintele medievale M40, M39 şi M49. În caseta C1/2010 s-au mai conturat alte patru morminte denumite M27 (poziţionat lângă profilul nord-estic martorul dintre casetele C1 şi C2 cu o dimensiune de 1,6 x 0,6 m), M32 (poziţionat în vecinătatea M32 având o dimensiune de 1,3 x 0,4 m), M30 (poziţionat în colţul sud-estic al casetei C1 având dimensiuni de 1,4 x 0,5 m) şi M37 (poziţionat lângă profilul sudic al casetei C1 şi intrând sub prfil, având dimesiuni de 1,2 x 0,4 m).
La o adâncime de -0,9 m s-a descoperit o platformă de chirpici compact, dărâmătura unei locuinţe de suprafaţă. Platforma poziţionată pe o axă NE-SV are dimensiuni aproximative de 3,0 x 4,0 m, fiind puternic deranjată de gropile de morminte medievale şi de tranşeul modern.
În caseta C2/2010 s-au continuat cercetările, ajungându-se până la o adâncime de -0,93-1,0m. În partea de sud-vest a casetei în anii precedenţi s-a surprins un şanţ denumit Complex 1/2010, cu o adâncime de -0,90-0,98 m. Acesta din urmă s-a dovedit a fi un tranşeu modern săpat cu ocazia luptelor din cel de al doilea război mondial continuate în jurul oraşului Carei. În partea de nord-est respectiv centrul casetei la o adâncime de -0,85 m s-au descoperit trei vetre de foc amenajate pe nivelul de călcare, cu lutuiala groasă aproximativ de 0,1 m, bine făţuite. Vetrele păstrate parţial au fost denumite V1 (cu o formă ovală neregulată având dimensiuni de 0,5 x 0,6 m), V3 (cu o formă ovală neregulată având dimensiuni de 1,0 x 0,5 m) şi V5 (cu o formă rectangulară-romboidală neregulată având dimensiuni de 0,5 x 0,4 m). Vatra V3 fiind tăiată de o groapă de mormânt medievală. Mormântul denumit M38/2012 (1,4 x 0,7 m) poziţioat lângă profilul nord-estic la rândul lui a fost deranjat de tranşeul modern. În partea de sud-vest a casetei s-au identificat două morminte denumit M28/2012 (1,8 x 0,40 m) şi M27/2012 (0,5 x 0,40 m deranjat de tranşeul modern în partea s-a estică) orientate est-vest poziţionate chiar lângă profilul sudic, martorul dintre casetele C2 şi C1. În centrul casetei C2 s-au mai descoprit alte două morminte. Mormântul denumit M36 (0,8 x 0,40 m) a fost deranjată în partea sa estică de către tranşeul modern, fiind păstrată doar o treime din groapa de mormânt, Lângă M36 s-a descoperit scheletul unui copil, scheletul se află în poziţie neanatomică şi s-a păstrat în stare foarte fragmentară.
În caseta C3/2010 s-au continuat lucrările de documentare a complexelor mai vechi, respectiv la adâncimea de -0,84-0,97 m la raderea suprafeţei s-a conturat un nivel de călcare puternic pigmentat cu cărbune şi cenuşă, marcat şi de dispersia orizontală a fragmentelor ceramice şi oaselor de animale. În partea de NE a casetei C3/2010 având o lungime de 4 m şi o lăţime maximă de 2,2 m s-a descoperit o platformă de lut compact, având o culoare galbenă cu tentă brun-roşiatică. Platforma denumită Cx6 prezenta pe alocuri şi urme de ardere. Platforma în cauză a fost tăiată de groapa mormintelor medievale M21 (0,6 x 0,50 m, adâncimea interioară maximă de 0,90 m) poziţionată lângă profilul de NE al casetei C3 respectiv M25 (1,7 x 0,40 m, adâncimea interioară maximă de 0,95m) şi M34 (1,8 x 0,50 m, adâncimea interioară maximă de 1,18 m) ambele poziţionate în partea de nord al casetei C3. În mormântul M25 parţial deranjat s-a descoperit urmele de lemn ale sicriului, iar ca inventar defunctul de sex feminin avea o năframă decorată cu mărgele, fiind descoperite fragmente de textile în zona capului. În zona bazinului, probabil ţinute în pumnul stâng al defunctului, (oasele mâinii şi ale braţului lipsesc) la o adâncime de -1,13 m s-a descoperit o monedă de bronz. Mormântul M25 taie o vatră amenajată pe nivelul de călcare. Vatra de formă ovală neregulată cu dimensiuni de 0,7 x 0,6 m denumită V2 prezintă urme puternice de ardere. Partea ei nord-vestică fiind distrusă de groapa mormântului M6 descoperit în anul 2010. În imediata apropiere a mormântului M6 lângă profilul nord-vestic, intrând puţin sub profil s-a conturat o groapă menajeră de formă circulară, uşor neregulată cu dimensiuni 1,1 x 1,2 m denumită G38. Adâncimea maximă a gropii fiind de -1,17 m, iar în inventarul acesteia s-au descoperit fragmente ceramice, bucăţi de chirpic şi oase de animale. La adâncimea de -1,0-1,18 m s-a conturat un alt nivel de călcare marcat de dispersia fragmentelor ceramice şi de pigmenţii de cenuşă şi cărbune. Pe alocuri fiind păstrate porţiuni mai compacte de chirpic proveniţi de la pereţii unei construcţii cu structură uşoară.
În caseta C4 fiind degajat doar un nivel de 0,2-0,3 m grosime a stratului de cultură respectiv s-a curăţat platforma de chirpici a locuinţei L2 conturate încă din campania de săpături arheologice din anul 2010. Pe parcursul săpăturii lucrările din această casetă rezumându-se în special la raderea repetată a suprafeţei pentru identificarea unor noi morminte medievale respectiv pe documentarea arheologică a situaţiei existente. În casetele C4 începute în anul 2010 s-a avansat până la adâncimea de -1,10 – 1,20/1,23 m.
În caseta C4/2010 la o adâncime de -1,11-1,23 m s-au curăţat stratul compact de chirpic aparţinând locuinţei L2. Materialul arheologic colectat pare să indice aparteneţa locuinţei în faza clasică a culturii. S-a documentat mormântul medieval M14/2011 (1,8 x 0,40 m, adâncimea interioară maximă de 1,37 m) poziţionat lângă martorul estic (dintre casetele C4 şi C3) continuând în caseta C3. Mormântul a fost deranjat, fiind descoperite craniul şi femurii defunctului aflate în poziţie neanatomică. Mormântul are ca inventar un piron de sicriu.
Principala concluzie ce a reieşit în urma cercetărilor campaniei de săpături din acest an - 2012, este că tell-ul a fost locuit în permanenţă până în epoca bronzului târziu. Au fost identificate mai multe morminte, dar realizarea principală este conturarea a unei gospodării compuse din două locuinţe de suprafaţă şi anexe gospodăreşti. Pentru anexele gospodăreşti s-a încercat şi o reconstrucţie 3D. Considerăm campania din anul 2012 un pas înaite în cercetarea unităţilor gospodăreşti şi de locuit de la tell-ul Carei-Bobald. Campania din anul 2012 a lămurit situaţii stratigrafice încă neclare în anii precedenţi, oferind o serie de noi răspunsuri privind contextele arheologice documentate. Cercetările arheologice din următorii ani vor aduce şi alte argumente în plus la aceste concluzii care au reieşit în urma cercetărilor efectuate în anul 2012.