Carei | Comuna: Catei | Judeţ: Satu Mare | Punct: Bobald | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Gindele | Robert | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Gyurka | Orsolya | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Marta | Liviu | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Szőcs | Péter Levente | participant | Muzeul Judeţean Satu Mare |
| Németi | János | participant | Muzeul Municipal Carei |
| Nándor | Hágó | participant | Muzeul Municipal Carei |
| Molnár | Zsolt | participant | AM-E-006 |
| Szebenyi | Tamás | participant | University of Szeged |
Raport:
Descrierea tehnică a cercetărilor din anul 2019
În anul 2019 s-a continuat cercetarea sistematică a suprafeţei decopertate în anul 2010, zona centrală a tell-ului supus cercetării fiind în total de 195 m2 (13 x 15 m). Materialul arheologic s-a colectat pe baza unui caroiaj de 1 x 1 m, pentru a identifica diferitele zone de activităţi de pe suprafaţa cercetată. Pământul excavat a fost cernut şi spălat (flotat), astfel fiind colectate resturile paleovegetale şi oasele mărunte. În afară de mostre de pământ, au fost prelevate şi mostre din platformele de lut, având ca obiectiv realizarea unor analize micromorfologice. Pe parcursul campaniei de cercetări arheologice din 2019 au fost documentate 1 mormânt medieval/modern timpuriu (M 56), 36 gropi (G 53, G 85 – G120), şi o serie de alte complexe (Cx25, Cx 26, Cx 27, Cx 28, Cx 29), aparţinând epocii bronzului mijlociu.
Principalul obiectiv al demersurilor din anul 2019 a fost înaintarea în cercetarea structurii locuinţei Cx22 având în vedere şi stabilirea corelaţiei acestuia cu complexele învecinate, conturate la acelaşi nivel (G69/2018, G70, G82). Cx22 nu reprezintă un strat uniform, ci a fost descoperit în fragmente sub suprafaţa complexelor Cx17 şi Cx 21. Între aceste fragmente de podea a fost surprins un strat de pământ cenuşiu închis, lutos, pigmentat intens cu cărbune, care delimitează suprafaţa locuinţei. În 2019 Cx 22 a fost demolat în întregime, sub acesta conturându-se pe suprafaţa N:5–13/V: -1–9, la adâncimea de 200–205 cm Cx 28, un strat de lut galben deschis, compact, interpretat ca şi un nivel de călcare, probabil o podea, cu mai multe straturi de refacere, orientat E-V. De pe suprafaţa acesteia au fost colectate fragmente ceramice şi oase de animal. Pe perimetrul N: 13–15,/V: -1–9 am demontat stratul de umplutură brun-cenuşiu, amestecat cu lut galben, sub care s-a conturat un strat de lut galben-roşiatic, bogat în material arheologic. Aparţinând de nivelul de conturare a Cx22, a fost cercetată Cx 1 pe suprafaţa delimitată de groapa mormintelor M2 şi M4 (N:12-13/V: 1-4). Sub umplutura brun-cenuşie, afânată, pigmentată cu chirpici, la adâncimea de 223 cm a apărut conturul a trei gropi de par dispuse colinear (G86, G87, G88). G86 este un complex de formă circulară neregulată, cu dimensiunile de 46x34 cm şi 15 cm adâncime, cu pereţi uşor oblici şi fund drept, având o umplutură brun-cenuşie, uşor lutoasă, pigmentată sporadic cu cărbune. Complexul G87 de formă circulară, cu pereţii şi fundul drept, cu dimensiuni de 24x2 cm şi 27 cm adâncime, are o umplutură brun-cenuşie, uşor lutoasă, afânată, fără inventar arheologic. Groapa de par G88 de formă circulară neregulată, cu dimensiunile de 24x20 cm şi adâncimea de 12 cm are umplutură similară complexelor G86 şi G87. La acest nivel, în carourile N:11-12/V:8-9, în colţul nord-estic al Cx28 a apărut şi groapa menajeră G85, un complex de formă circulară cu pereţi oblici şi fund rotunjit, cu dimensiuni de 102x100 cm şi adâncimea de 24 cm, având umplutura brun-cenuşie, cu tentă cafenie, lutoasă, pigmentată cu chirpici şi cărbune. Inventarul arheologic constă în câteva fragmente ceramice. În partea de sud a suprafeţei cercetate am documentat straturile superioare, conturate în 2018. În carourile N:2-4/V:-1-1, la adâncimea de 171 cm a apărut un strat de lut alb la suprafaţă, compact, de o grosime de 3 cm, pe o suprafaţă de 68x231 cm, care intră în peretele sudic. Acesta a fost denumit Cx25, interpretat a fi un fragment dintr-un perete dărâmat. Complexele G106–110 sunt dispuse colinear şi formează un unghi cu şirul de gropi G106–115 şi G120, acestea din urmă fiind aproape paralele cu peretele nordic al suprafeţei cercetate. G115-G118 este paralelă cu şirul complexelor G106–110. G117 se află la 114 cm de G116, probabil avea funcţia de susţinere a acoperişului.
Pe parcursul cercetării au fost documentate morminte medievale/moderne timpurii, de la sfârşitul sec. 16., început de sec. 17., identificate în anul anterior. Complexul denumit M56 a fost conturat parţial, intrând în peretele suprafeţei.
În campania de cercetări arheologice din anul 2019 au continuat şi cercetările interdisciplinare a tell-ului. Pe parcursul cercetării au fost prelevate mostre de pământ din carourile trasate, fiind flotate pe loc. Mostrele vor fi analizate de către dr. Beatrice Ciută de la Universitatea 1 Decembrie din Alba Iulia, în vederea determinării resturilor paleovegetale. Dr. Georgeta El Susi a analizat materialul osteologic, iar pe parcursul campaniei au fost efectuate foraje geologice de către cercetătorii Institutului de Cercetari al Academiei Maghiare de Ştiinţe, fiind prelevate 4 mostre de pe teritoriul suprafaţei cercetate.
În campania de cercetări arheologice 2019 de la Carei-Bobald au fost determinate circa 2000 oase de animale; acestea provin din săpăturile executate între 2017-2019 în locuirea de epoca bronzului (cultura Otomani) din situl menţionat. Potrivit distribuţiei procentuale pe specii (tabel 1), segmentul mamiferelor domestice prevalează cu 88,66%. Astfel, bovinele înregistrează 33,66%, urmate de suine (27,25%), ovine/ caprine (21,48%), cabaline (4,37%) şi canide (1,9%). Speciile vânate reprezintă doar 11,34%, cele mai multe resturi aparţinând mistreţului (4,08%), cerbului (3,31%) şi bourului (2,39%). Semnalăm prezenţa a două piese aparţinând zimbrului european: un corn şi un fragment de femur distal. Ele au fost descoperite în campania 2017, la adâncimile de 1,63 m (N 6-7/V2-3) şi 1,90 m (N 3-4/V 8-10). Prezenţa zimbrului, alături de cea a suinelor domestice- sălbatice şi a bourului oferă indicii preţioase asupra condiţiilor ambientale din arealul aşezării de la Bobald. Pe lângă resturile de mamifere, au fost identificate cinci spărturi de scoică de râu, două oase de peşte (unul este de la somn), două fragmente de plastron de broască ţestoasă şi un os de pasăre. Evident, exploatarea sezonieră a resurselor acvatice (peşte, scoici, broaşte ţestoase) completau într-o oarecare măsură nevoile alimentare. Din campania 2019 au rezultat peste 50 piese prelucrate, mai mult sau mai puţin elaborate, executate din corn de cervidee, os şi dinţi de mamifere.
Pe parcursul campaniei de cercetare din anul 2019 a tell-ului de la Carei-Bobald, am clarificat unele situaţii stratigrafice semnificative, legate de structura unităţilor gospodăreşti de pe teritoriul aşezării. Acesta reprezintă un pas înainte în înţelegerea modului de viaţă şi al economiei comunităţilor tell-urilor din zona Careiului, totodată oferă şi repere cu privire la structura societăţii din epoca bronzului mijlociu.