.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Catedrala Sf. Gheorghe | Anul: 2007

Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Evul Mediu; Monumente - Restaurare;
Epoci:
Evul Mediu; Monumente Restaurare;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Biserică;
Cod RAN:
| 51029.28 |
Județ:
Caraş-Severin
Unitate administrativă:
Caransebeş
Localitate:
Caransebeş
Punct:
Catedrala Sf. Gheorghe
Localizare:
| 51029.28 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Ardeţ Adrian participant Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Negrei Dimitrie Pavel participant Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş
Raport:
În perioada 20 -28 iunie 2007 au fost efectuate cercetări arheologice preventive. Tradiţia susţine ca pe actualul amplasament al Bisericii, cunoscuta drept Catedrala Caransebeşului, a existat o mănăstire construită din lemn şi amintită documentar la 1444, pe lângă care s-a dezvoltat prima şcoala de diaconi din zona Banatului montan şi s-a închegat prima biblioteca a oraşului. În sprijinul existenţei acestei mănăstiri vin şi documentele medievale si mai târzii, care pomenesc de „apa calugărilor” (aqua monachorum) ca fiind în imediata ei apropiere. Edificiul din piatră şi caramidă este menţionat ca biserică în documentele de la 1739 si 1744, iar în 1752, din nou ca mănăstire. Construcţia, de factură barocă, a fost reparată în 1759 ca, în primele decenii ale secolului al XIX-lea, episcopul Ioan Tomiciu să dispună lărgirea ei, astfel încât stâlpii de susţinere a turnului sa se găsească astăzi în interiorul navei. Cu acest prilej, biserica este zugrăvita, pardosită cu lespezi de piatră şi sunt fixate stranele pentru cântăreţi. În 1862, sculptorul Esterlehner şi pictorul Gutsch (Viena) realizează iconostasul. Cele patru clopote ale bisericii sunt turnate în perioada 1817-1881. În primele decenii ale secolului al XX-lea, biserica este repictată de Dimitrie Turcu şi, ulterior, de Ioachim Miloia. În 1987 se mai realizează o repictare parţială a interiorului. Cu ocazia lucrărilor de reparaţii şi redistribuire a sistemului de colectare a apelor pluviale şi a îngrădirii, din primăvara anului 2007, în curtea bisericii au fost descoperite oseminte umane, datând, probabil, din perioada în care funcţiona aici mănăstirea. Biserica este monument istoric, înscris în Lista Monumentelor Istorice, cod CS-II-m-B-11060. A fost trasată o secţiune orientată E-V, paralelă cu Biserica Sf. Gheorge de 5 x 1,5 m. Totodată pe latura de S a catedralei au fost iniţiate lucrări de introducere a apei potabile în Biserică pe o suprafaţă de 20 x 0,5 m ce a presupus verificarea şi cercetarea acestei zone. În secţiunea cercetată am reuşit să identificăm trei nivele de călcare pe o adâncime de 0,80 m. Primul nivel se află la o adâncime de 0,55-0,60 m în c.1-2 şi acoperă pământul viu. Acest nivel are o grosime de 0,18 cm şi se compune dintr-un pământ de umplutură având în componenţă pietriş, pigment negru provenit de la lemn ars, pietre de râu şi fragmente mici de cărămidă. Din acest nivel provine o monedă medievală de argint (denar) bătută în timpul lui Iancu de Hunedoara şi datată între 1444 şi 1446 când acesta a fost guvernator al Ungariei. Moneda are diameterul de 15 mm şi grosimea de 1 mm având următoarea legendă: Av. Cruce dublă ancorată, închisă în cerc; între braţele ei siglele: n e ; marginal între două cercuri, legenda TEMPORE IO GUBER. Rv. + M REGNI VNGARIE între două cercuri. Scut fasciat, închis în cerc. Tip Rethez 156. Al doilea nivel se află la o adâncime de 0,40 m în carourile 1-2 şi se compune dintr-un strat de amenajare compus din bucăţi de cărămidă şi foarte mult mortar. Din acest nivel ne provin fragmente ceramice şi o monedă austriacă de cupru în valoare de un kreutzer bătută în anul 1859. Moneda are diametrul de 19 mm şi grosimea de 1mm având următoarea legendă: Av. 1 kreuzer şi anul 1859 înconjurată de o cunună de laur. Rv. K.K. ÖSTERREICHISCHE SCHEIDEMUNZE Ultimul nivel se află la adâncimea de 0,20 m pe toată suprafaţa secţiunii şi are o grosime de 0,20 m şi se compune dintr-o peliculă de pietriş de 5 cm de ce presupune curtea interioară a bisericii. Acest nivel este acoperit de un strat de 0,20 m de pământ brun ce reprezintă stratul de umplutură modernă. Între c.2-5 a fost surprinsă o groapă modernă care taie straturile medievale şi moderne ce conţine un pământ brun având în componenţă piatră de râu, cărămizi şi mortar ce merge până la stratul de pământ viu. Pe latura de S a Catedralei au fost efectuate lucrări de introducere a apei potabile, săpătura atingând o adâncime de 0,60 m. A fost verificată toată această zonă din punct de vedere arheologic, stratigrafia fiind asemănătoare cu cea pe către am cercetat-o în secţiunea de pe latura de E. În concluzie, cercetările efectuate la Catedrala Sf. Gheorghe din Caransebeş nu afectează nici un obiectiv arheologic sau construcţie modernă. Catedrala a fost construită în afara cetăţii medievale a Caransebeşului într-o zonă aflată în imediata apropiere a canalului Eruga unde nu a exista nicio construcţie medievală. În cercetările noastre am reuşit să surprindem un nivel medieval şi unul modern datate prin cele două monede prezentate. [Adrian Ardeţ]
Rezumat:

Cu ocazia lucrărilor de reparaţii şi redistribuire a sistemului de colectare a apelor pluviale şi a îngrădirii, din primăvara anului 2007, în curtea bisericii au fost descoperite oseminte umane, datând, probabil, din perioada în care funcţiona aici mănăstirea. Cercetările efectuate la Catedrala Sf. Gheorghe din Caransebeş nu afectează nici un obiectiv arheologic sau construcţie modernă. Catedrala a fost construită în afara cetăţii medievale a Caransebeşului într-o zonă aflată în imediata apropiere a canalului Eruga unde nu a exista nici o construcţie medievală.