Caransebeş | Judeţ: Caraş-Severin | Punct: Câmpul lui Poşta | Anul: 2001
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 4
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Petrescu | Sorin Marius | participant | Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă, Caransebeş |
| Lazarovici | Gheorghe | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
Raport:
Suprafeţele 5 (8 x 10 m) şi 6 (6 x 8 m), deschise în anul 2000, extinse din cauza complexelor descoperite în 1999 şi anterior, deosebit de mari, sunt amplasate în zona centrală a staţiunii, zonă în care începe locuirea şi unde au fost descoperite complexe de fază Vinèa A3-B1, în special bordeie, şi locuinţe de suprafaţă (Vinèa B1). S.6 este în jumătatea de N a sitului.
În aceeaşi zonă au fost descoperite complexe şi morminte din epoca bronzului, grupul Balta Sărată (o locuinţă de tip colibă şi o groapă), staţiunea eponimă a grupului.
Probleme mai importante:
Locuirea de epoca bronzului începe de la adâncimea de -0,2/-0,4 m, imediat sub stratul de humus şi are "aglomerări de materiale" provenind de la colibe precum şi unele gropi (cu diam. 1,1 m) provenind de la gropi de provizii sau fund de bordei (partea superioară distrusă de vechile lucrări agricole).
În zona livezii, în S.5: nivelul vincian porneşte de la -0,25 m, iar la -0,4 m este nivelul de dărâmare al unei locuinţe, nivelul de călcare fiind la -0,6 m. În zona de NV, în S.6 a fost descoperită o mare locuinţă cu obiecte de cult (vase capac de mari dimensiuni, idoli) pentru care suprafaţa a fost extinsă.
Stratigrafia:
- 0/-0,15 m humus actual, de culoare brun - gălbui;
- -0,15-/0,25 m strat brun-cenuşos, granulos; la adâncimea de -0,25 m, în colţul de SE al S.5 apăreau fragmente ceramice de epoca bronzului (gr. Balta Sărată) precum şi resturi de chirpici mărunt, provenit de la pereţi de capăt, de la colibe sau locuinţe uşoare, sezoniere, de epoca bronzului şi de la unele medievale timpurii şi mici gropi de provizii (diametru 0,9 m);
- -0,25/-0,4 m strat mai granulos negru-cenuşiu;
- -0,4/-0,6 m strat brun, cu resturi de chirpici mărunt şi mai mare pe alocuri, în acelaşi strat cu dărâmături masive de complexe, cu împrăştieri în imediata vecinătate a lor. În zona de V apar resturi de la pereţi de locuinţe nearse (pământ galben). Cercetarea s-a oprit la acest nivel.
Complexele
Locuinţa 18, parţial preparată, continua sub profilul de SE al suprafeţei unde s-a extins cercetarea şi avea lăţimea de peste 2,5 m dar sub 3 m. Locuinţa a avut o folosire îndelungată, podeaua suspendată avea trei refaceri cu lut galben, ultima reparaţie a suferit arderi de la incendierea locuinţei. Din primele etape de locuire pe podea s-au găsit mai multe vetre sau funduri de casete pentru cereale, de formă dreptunghiulară cu lut ars gros şi mai bine ars (marcând o ardere intenţionată). Doar una dintre acele grupări avea structură de vatră (pământul era bătut şi mai nisipos).
În vecinătatea colţului de V, pe peretele de V, au fost descoperite două zone gospodăreşti: o vatră cu resturi de la o plasă de pescuit cu greutăţi de piatră de forma acelor idoli de prundiş ("Pebbelidols"); o instalaţie de la război de ţesut cu serii de 7 greutăţi conice despărţite de o greutate sferică cu gaura mai groasă, probabil pentru un fir de margine, mai gros; depuneri rituale de râşniţe (spre centrul peretelui de V şi spre centrul locuinţei), legate de abandonarea locuinţei şi de cultul Marii Zeiţe Mame (6 râşniţe cu faţa în jos peste cea de a 7-a aflată in situ). Spre centrul locuinţei se mai afla in situ o râşniţă mare şi un lustruitor.
Ritual cultic, agrar, legat de numărul 7: şapte este număr ritual, legat de culte ale Zeiţei Mame, de ex. două serii de 7 zeiţe cu tron şi o serie de zeiţe fără tron în complexele de cult cucuteniene de la Isaiia şi Poduri; 7 greutăţi în Sanctuarul 2 de la Parţa (cultura Banatului), de 2 ori câte 7 greutăţi în sanctuarul de la Sălacea, epoca bronzului), etc. (vezi Lazarovici & al. 2001, Parţa, Sanctuarul 2).
Materialul din locuinţă aparţine fazei Vinèa B1.
Groapa 20 este fundul unei gropi de epoca bronzului cu materiale din grupul Balta Sărată, faza III, decorate cu dinţi de lup şi împunsături succesive.
Groapa 21 este fundul unui bordei medieval timpuriu în care au fost descoperite numeroase pietre arse de la acoperiş sau pietrar.