Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Port | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Locuire militară; Castru; Cetate; Fortificaţii;
Cod RAN:
| 63063.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Port
Sector:
Debarcader/ Molul portual antic
Toponim:
Capidava
Localizare:
| 63063.01 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bodolică | Vitalie | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Dobrinescu | Cătălin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Raport:
data de început şi data de sfârşit a campaniei: 01.08 – 09.10.2015.
În cadrul proiectului de restaurare, care avea prevăzute şi lucrări asupra molului portuar, au fost propuse 3 sondaje arheologice de cercetare pe suprafaţa terasei înalte (diferenţa de nivel faţă de cheu este de 3,03 m) din spatele debarcaderului în sectorul Port al cetăţii Capidava. Portul este aşezat într-o ansă naturală, capetele cheiului fiind fixate pe doi pinteni de stâncă. Întreaga zonă a sectorului Port Capidava a suferit în timp importante modificări topografice sub acţiunea Dunării, dar şi modificări antropice, dintre care cea mai agresivă a fost exploatarea carierei de piatră “Fraţii Ghenciu", la începutul secolului XX. Datorită configuraţiei locale a terenului (denivelări, umplutură pe stâncă şi implicaţiile acestora pentru siguranţa muncii), suprafaţa totală a sondajelor arheologice depăşeşte suprafaţa iniţială prevăzută în proiect. Dimensiunile iniţiale ale secţiunilor, de 7 x 2 m, au fost înlocuite cu dimensiunile de facto S I = 7 x 2 m; S II = 6,20 x 4 m; S III = 6,20 – 10 x 4 m. Martorul dintre S II şi S III a fost demontat, crescând astfel suprafaţa cercetată la 12,10 x 6,20/10,00 m. Cele 3 secţiuni perpendiculare pe debarcader, sunt orientate NE – SV, la o distanţă liniară, orizontală, de 4,82 m de mol. Suprafaţa cercetată: 296,86 mp în 3 secţiuni S I, S II, S III, caseta c 1 şi degajarea suprafeţei reprezentată de debarcader şi ambele feţe laterale cu lăţimea de 1 m din faţa şi din spatele molului; suprafaţa cercetată este reprezentată de cele 3 secţiuni, cu aria totală de 78,80 mp înainte de demontarea martorilor/ după demontarea martorului dintre SII – SIII şi a martorului dinspre VNV al SIII suprafaţa cercetată atingea 121 mp.
Molul portuar al ceţătii Capidava este situat la baza masivului stâncos pe care a fost construită fortificaâtia, în partea de sud-vest a acesteia, pe plaja Dunării, paralel cu fluviul, având o orientare ESE-VNV. Molul a fost construit ca un debarcader la ţărm, având capetele fixate pe limitele stâncoase ale unei anse, formată natural în masivul stâncos ce constituie fundamentul acestuia. Pentru documentarea lungimii păstrate în prezent a debarcaderului şi pentru obţinerea unor detalii privind tehnica de construcţie a acestuia (opus mixtum) au fost efectuate două secţiuni de degajare la interiorul (spre cetate) şi exteriorul (spre Dunăre) molului pe toată lungimea acestuia, cuprinzând astfel şi săpăturile anterioare efectuate de dr. Cristian Matei în periada 1987 – 1995.
Pentru a înţelege stratigrafia locală, modul de amplasare a fundaţiei molului pe stânca nativă, gradul de intervenţie antropică asupra stâncii şi prezenţa unor posibile fundaţii de structuri constructive adosate debarcaderului, a fost trasată o casetă notată c1 de 4 x 4 m în zona proximală a extremităţii VNV, adiacentă zidului interior, orientată pe direcţia NE – SV.
Săpăturile arheologice efectuate în Sectorul Port al cetăţii Capidava s-au desfăşurat în trei secţiuni de la SI până la SIII, caseta c1, şi secţiunile de degajare a debarcaderului notate D1 şi D2. Ritmul cercetării a fost condiţionat de dificultatea situaţiei din teren cu consecinţe asupra siguranţei muncii. Cele trei secţiuni de pe movila din proximitatea debarcaderului au scos la iveală complexe formate din ziduri legate cu mortar, dar şi ziduri legate cu pământ, numeroase fragmente ceramice angrenate probabil de pe panta cetăţii, mai ales în timpul exploatării carierei de piatră “Fraţii Ghenciu” la începutul secolului XX. De aceea intervalul în care poate fi încadrată ceramica este foarte larg: din epocă romană timpurie, adică sec. II p.Chr., romano-bizantină (sec. V-VII) şi perioadă medievală.
Secţiunile SI, SII şi SIII se află pe movila din proximitatea debarcaderului, perpendiculare pe acesta, spre extremitatea sa de ESE la o distanţă liniară orizontală de aproximativ 4,82 m de mol
Investigaţia arheologică a campaniei din anul 2015 din sectorul Port a expus din nou molul şi potenţialele instalaţii portuare adiacente acestuia şi a scos la iveală noi structuri constructive adiacente lui.
Cercetările realizate în 2015 au permis verificarea tehnicii de construcţie a debarcaderului pe toată lungimea păstrată şi au evidenţiat mai multe detalii constructive; în acelaşi timp, în cele trei secţiuni au fost identificate o serie de complexe formate din ziduri legate cu pământ (complexele C1 – 2 ziduri; C2 – un zid; C3 – trei ziduri) şi o posibilă cale de acces dinspre debarcader. Cercetarea actuală a fost documentată prin ridicare topografică, relevee de arhitectură, fotografie aeriană şi desene
Zidurile din spatele molului au fost construite mai târziu decât acesta. Debarcaderul a fost construit, probabil, odată cu cetatea, iar accesul se făcea prin intermediul unei structuri de lemn, dovadă multitudinea de cuie descoperite în zona cercetata. Fragmentele de ziduri din spatele molului sunt greu de datat. Tehnica de construcţie, piatră legată cu pământ şi inventarul ceramic eclectic sugerează mai degrabă o perioadă mai târzie, romano bizantină sau chiar medievală, pentru structurile de pe movila din spatele molului.
Datorită impactului antropic modern exercitat asupra sectorului nu a putut fi documentată o legătură clară între portul antic şi cetate (pasaj, cale de acces) şi nici rolul construcţiilor adosate molului. Între mol şi fragmentele de ziduri de pe movilă a fost identificată o posibilă asemenea cale de acces spre şi dinspre mol, a cărei natură/ amenajare nu a putut fi determinată (posibilă scară, platformă de lemn).
Bibliografie: