Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2013
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Perioada modernă;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Apărare (construcţii defensive);
Tipuri de sit:
Locuire; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Aşezare civilă; Locuire militară;
Cod RAN:
| 63063.10 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Cetate
Sector:
Sector X, extra muros
Localizare:
| 63063.10 |
Lista Ilustrațiilor - 11
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dobrinescu | Cătălin | responsabil sector | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Pinter | Zeno-Karl | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Urduzia | Claudia | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
Suprafaţa cercetată: Cercetările arheologice din zona extra muros a cetăţii Capidava s-au desfăşurat în anul 2013 doar în sectorul X, pe terasa B şi au constat în deschiderea a două noi suprafeţe S Ib (10 x 3 m) şi SII (2 x 7,50 m). S Ib a fost deschisă la vest de secţiunea SI şi lipită de jumătatea sudică a acesteia. S II a fost deschisă în prelungirea S Ib, păstrând un martor de 1 m. Profilele de vest al S Ib şi al S II sunt coliniare.
Cercetările arheologice din zona extra muros a cetăţii Capidava s-au desfăşurat în anul 2013 doar în sectorul X, pe terasa B. Cercetările de aici au fost demarate în anul 2010, printr-o secţiune (SI) de 2x11 m orientată N-S, care a dus la descoperirea a cinci morminte din care trei aparţineau unor adulţi şi două unor copii cu vârsta curpinsă între 8 şi 12 ani. Inventarul mormintelor a constat într-un inel cu pentagramă, un cercel-verigă şi doi butoni-pandantivi, toate de bronz. Pe baza acestora, mormintele au fost datate în secolul X – începutul secolului XI. Cercetările au continuat în anul 2011 prin extinderea secţiunii SI. Campania din 2011 a dus la descoperirea unei vetre de foc, aflată la acelaşi nivel şi având aceeaşi datare ca mormintele din anul anterior. De asemenea a fost cercetată o groapă circulară cu materiale ceramice romano-bizantine, care este tăiată de groapa mormântului M5, cercetat anterior.
Cercetarea din anul 2013 a constat în deschiderea a două noi suprafeţe S Ib (10 x 3 m) şi SII (2 x 7,50 m). S Ib a fost deschisa la vest de secţiunea SI şi lipită de jumătatea sudică a acesteia. S II a fost deschisă în prelungirea S Ib, păstrând un martor de 1 m. Profilele de vest al S Ib şi al S II sunt coliniare.
În S Ib au fost descoperite trei morminte după cum urmează:
M 6 – mormânt mic cu cistă de cărămidă; copil născut probabil prematur. Umplutura gropii, greu diferenţiabilă de solul din jur are fragmente ceramice mărunte, pigment de cărbune şi var mărunt. Partea dreaptă a mormântului a fost deranjată:lipsesc cărămizi din cistă, piciorul şi mâna dreaptă. Orientarea este V-E (capul la vest). Mâna stângă este îndoită şi pusă pe piept. Fără inv. Adâncimea:
-0,70 - -0,80 m.
M 8 – mormânt cu oasele bine păstrate, dar parţial deranjate; aparţine unui adult. Umplutura bej-cenuşie nu se diferenţiază de pământul din jur. În zona scheletului şi aparţinând cu probabilitate gopii acestuia au fost observate pietre, pietricele, un fragment de sârmă de Cu, fragmente mărunte de lemn şi fier. Scheletul este orientat E-V (capul la V), cu mâinile pe bazin. Adâncimea: -1,12 - - 1,20 m.
M 10 – mormânt bine conservat, aparţinând unui copil de aprox.
1 an. Este orientat V-E şi are mâinile pe piept. Groapa nu se distinge decât ca şi consistenţă de pământul din jur (este mult mai afânată). Umplutură cu pigment de mortar, cărbune de lemn, fragment mic de sticlă romană. Adâncimea: -0,90 - -1,00 m.
În S Ib au fost identificate de asemenea două structuri de piatră, o groapă şi posibilele urme ale unui drum.
Prima structură, de dimensiuni mici, a fost descoperită spre capătul de S al secţiunii S Ib şi constă în câteva pietre grupate, nelegate.
O a doua structură de dimensiuni ceva mai mari a fost descoperită lângă profilul de V al S Ib, motiv pentru care s-a făcut o casetare a profilului în zonă. Dintre aceste pietre a fost recuperată o monedă, probabil de la Constantius Gallus, care pe revers pare a fi de tip Gloria Exercitus (un stindard sau doua stindarde). Astfel de emisiuni sunt specifice fie anilor 330-335, fie anilor 335-341, în functie de nr. stindardelor. După demontarea pietrelor, în zonă au fost identificate, pe lângă alte materiale arheolologice, şi mai multe multe oase de copil disparate.
Spre capătul de sud al S Ib s-a conturat o groapă aproximativ dreptunghiulară care este tăiată parţial de S I. Din umplutura ei bej-cenuşie, diferenţiabilă numai ca şi consistenţă (este mai afânată), au fost recuperate numeroase urme de cărbune mărunt, urme mărunte de var şi mortar, pigment ceramic, oase de peşte şi smalţ de dinţi de porc. De asemenea au fost recuperate fragmente ceramice mărunte. Deşi iniţial a fost presupusă a fi groapa unui mormânt, din umplutura gropii nu a fost recuperat nici măcar un singur fragment de os uman.
Spre capătul de nord al secţiunii S Ib a fost descoperit un strat de pietre mărunte, păstrat pe o suprafaţă aproximativ dreptunghiulară cu o consistenţă mai tare decât cea a pământului dimprejur. Stratul este tăiat de mormântul M 8. Adâncimea: -1,00 m.
În S II a fost descoperit un singur mormânt:
M 9 – mormânt aparţinând unui copil cu vârsta între 3 şi 5 ani. Groapa este din nou greu identificabilă, consistenţa şi culoare pământului fiind aceeaşi cu a pământului din jur. La aproximativ 10 cm de tibie, probabil din umplutura gropii acestuia, a fost recuperată o monedă datată în secolul al IV-lea. Din apropierea scheletului şi provenind probabil tot din umplutura gropii au fost identificate fragmente ceramice mărunte, sticlă, scoici, fragmente de zgură şi fragmente de lemn (posibil de la un sicriu). Orientarea este aceeaşi ca la mormintele anterioare. Adâncimea: -0,65 - -0,75 m.
În această secţiune a fost de asemenea identificată o structură (probabil zid) din piatră legată cu pământ.