Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2012
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Industrial; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Aşezare rurală; Locuire militară; Castru; Cetate; Fort; Fortificaţii; Structură de cult/religioasă; Biserică; Descoperire funerară; Necropolă; Necropolă plană; Necropolă tumulară; Mormânt izolat; Mormânt tumular; Descoperire izolată; Obiect izolat; Exploatare/carieră; Carieră;
Cod RAN:
| 63063.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Cetate
Sector:
Sectorul de est (sectoarele II, IV, V intra muros)
Toponim:
Capidava
Localizare:
| 63063.01 |
Lista Ilustrațiilor - 16
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Deleanu | Valentin | participant | Instiuție Nedefinită |
| Matiş | Anca | participant | Instiuție Nedefinită |
| Roman | Delia Maria | participant | Muzeul Castelul Corvineştilor, Hunedoara |
| Covacef | Zaharia | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Potârniche | Tiberiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Urduzia | Claudia | participant | Muzeul Naţional Brukenthal, Sibiu |
| Raţiu | Alexandru-Mircea | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Pinter | Zeno-Karl | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Munteanu | Florentin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Opriş | Ioan Carol | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Stoian | Gabriel | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Cercetările arheologice efectuate în sectorul de Est s-au desfăşurat în încăperea C 1, respectiv culoarul care desparte pe ultima de C 16, însumând o suprafaţă de cca 30 m2. Pe verticală, excavaţia s-a desfăşurat la adâncimi diferite, încadrându-se între -1,10 – 2,15 m în cazul încăperii C.1 respectiv -1,50 – 1,75 m în cazul coridorului C.1 / C.16 .
Cercetarea arheologică desfăşurată în sectorul de est al fortificaţiei de la Capidava şi-a propus completarea şi verificare situaţiei stratigrafice în vederea elaborării unui volum monografic cu privire la acest sector. Într-un sens mai larg, cercetarea din sectorul de est, mărginit de via principalis, respectiv curtinele F şi G (până la poarta principală a cetăţii), are în vedere punerea în evidenţă a ansamblurilor arhitecturale din această zonă, conservarea şi (nu în ultimul rând) valorificarea lor prin amenajare pentru expunerea către marele public (integrare în Proiectul ”Restaurarea, consolidarea, protecţia, conservarea şi punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava” a Consiliului Judeţean Constanţa, cu accesare a Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, Domeniul major de intervenţie 5.1, aflat în fază SF şi DALI).
Cercetarea şi-a propus continuarea săpăturii din anul precedent precum şi clarificarea situaţiei din încăperea C.16, parte componentă a edificiului romano-bizantin plasat în sectorul de est. În campaniile precedente, săpăturile efectuate în această încăpere au oferit un material ceramic bogat, constând în fragmente de amfore, căni şi opaiţe, numeroase fragmente de sticlă (fragmente de pahare şi candele) precum şi o situaţie arheologică deosebită distrugerea romano-bizantină fiind acoperită de dărâmătura zidului de incintă.
Pentru continuare cercetării întreprinse în sectorul estic al Capidavei s-a apelat la săpătura arheologică. Atât în culoarul dintre C.16 şi încăperea C.1, cât şi în ultima nemijlocit săpătura s-a realizat în suprafaţă prin metode manuale. În cazul încăperii C.1 s-a realizat o secţionare longitudinală pe direcţia NV-SE, perpendiculară pe zidul de incintă, intervenindu-se pe latura de NV, pentru surprinderea nivelului de distrugere a edificiului cercetat, continuând anul acesta pentru stabilirea reperelor stratigrafice locale. Au fost efectuate înregistrări fotografice în toate etapele săpăturii arheologice iar la final au fost întocmite şi completate, după caz, grundurile şi profilele stratigrafice.
În campania din anul precedent suprafaţa încăperii C.16 a fost împărţita în două casete, A şi B, acestea fiind despărţite de un micro profil median, orientat NV – SE, pentru verificarea şi urmărirea situaţiei stratigrafice. În campania din anul acesta s-a finalizat săpătura din caseta B, demontându-se la final şi microprofilul mai sus menţionat, atât datorită stării precare de conservare cât mai ales pentru recuperarea materialului ceramic în vederea întregirii ulterioare, în laborator. Campania 2011 a debutat la adâncimea de –1,75 m finalizându-se la –2,15 m săpătura continuând cu investigarea nivelului de distrugere romano-bizantină plasat cronologic la sfârşitul secolului VI şi recuperarea materialului ceramic aferent acestuia. Materialul arheologic descoperit respectă în mare măsură, proporţiile şi diversitatea întâlnite în campaniile precedente. Se remarcă fragmentele de amfore (LR 1, LR 2, LR 4, amfore de tip pontic),vase de bucătărie, căni şi obiecte de iluminat. De asemenea un număr însemnat de fragmente ceramice provenite de la veselă de tipul ARSW, element importat pentru cronologia relativă a distrugerii.
Cea de-a doua zonă supusă cercetării în cadrul campaniei din anul 2011, a fost încăperea C.1. În cazul acestei încăperi s-a realizat o secţionare longitudinală pe direcţia NV-SE, perpendiculară pe zidul de incintă, intervenindu-se pe latura de NV, pentru surprinderea nivelului de distrugere a edificiului cercetat. Excavaţia a debutat la adâncimea de –1,10 m finalizându-se la –1,50 m. După îndepărtarea nivelului vegetal, au fost reperate primele resturi de dărâmătură constând în elemente ale acoperişului edificiului (ţigle, olane, lemn carbonizat) precum şi materiale de construcţie conexe (cărămizi, pietre , urme de mortar). Cum de altfel era şi previzibil, inventarul ceramic se prezintă sărac în acest nivel, fiind recuperate doar câteva fragmente ceramice provenind de la amfore de tip LR 1. Totuşi, în colţul vestic al încăperii a fost semnalată prezenţa unui dolium întreg, uşor deteriorat ca urmare a presiunii exercitate de greutatea solului. Această situaţie ne îndreptăţeşte sa credem faptul că şi încăperea C.1 a reprezentat o zonă de depozitare similară cu C 16, în vecinătatea căreia se şi află.
În campania 2012 desfăşurată în cetatea romano-bizantină şi medieval timpurie Capidava, sectorul de est, cercetarea şi-a propus continuarea săpăturii din anul precedent precum şi clarificarea situaţiei din încăperea C.1, parte componentă a edificiului romano-bizantin plasat în sectorul de est.
În campania anterioară, săpăturile efectuate în această încăpere fuseseră relativ succinte, cercetarea finalizându-se pe nivelul de distrugere plasat în a doua jumatate a secolului al VI-lea, nivel înregistrat la adâncimea de -1,10 m. De la această cotă a debutat campania 2012 prin secţionarea pe direcţia NV-SE a încaperii C1, pentru obtinerea de noi informaţii şi întocmirea profilului staratigrafic.
În fază incipientă cercetarea a relevat existenţa a încă unui vas de tip dolium, plasat central pe axul median al încăperii alături de cel descoperit în campanile precedente. Poziţionarea acestora pe latura de NV a încăperii ne permite să avansăm ipoteza unei baterii de astfel de vase, anticipând existenţa celui de-al treilea în colţul nordic, încă necercetat. Altfel, materialul ceramic descoperit este relativ modest din punct de vedere cantitativ, fiind reprezentat de fragmente ceramice specifice celei de-a doua jumătăţi a secolului al VI-lea: amfore de tip LR 1, amfore de tip pontic, precum şi ceramică de tip ARS Ware. După îndepărtarea resturilor de dărâmătură specifice, fragmente de ţigle, olane şi bulgări de mortar, cercetarea arheologică a surprins existenţa unui nivel constructiv mai vechi reprezentat prin câteva fragmente de zid realizat din piatră legată cu mortar ce delimitează totodată şi un nivel de călcare mai timpuriu comparativ cu cele înregistrate în încaperile vecine, recent cercetate. Argumentele numismatice ar plasa acest nivel în prima jumătate a secolului al VI-lea, în timpul domniei lui Justin I. Aceste informaţii contribuie într-un mod însemnat pentru încercarea de reconstituire a evoluţiei şi funcţionării de-a lungul secolului al VI-lea a edificiului romano-bizantin din sectorul de est.
Cercetarea arheologica a acestui nivel va fi continuată în campania viitoare pentru verificarea ipotezei de lucru. În acest context, din raţiuni de protecţie şi pentru evitarea riscului de surpare am preferat ca la sfârşitul campaniei să acoperim parţial excavaţia desfăşurată în septembrie 2012.
Arhiva campaniei 2012 (carnet şantier, desene, înregistrarea foto, materialele descoperite) se află la MINAC.[Zaharia Covacef, Tiberiu Potârniche]