Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Industrial; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Aşezare rurală; Locuire militară; Castru; Cetate; Fort; Fortificaţii; Structură de cult/religioasă; Biserică; Descoperire funerară; Necropolă; Necropolă plană; Necropolă tumulară; Mormânt izolat; Mormânt tumular; Descoperire izolată; Obiect izolat; Exploatare/carieră; Carieră;
Cod RAN:
| 63063.10 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Cetate
Sector:
Cercetări interdisciplinare
Toponim:
Capadiva
Localizare:
| 63063.10 |
Lista Ilustrațiilor - 3
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Beldiman | Corneliu | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Sztancs | Diana Maria | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
Raport:
Industria materiilor dure animale
Cercetările arheologice efectuate în anul 2009 sub conducerea dr. Irina Adriana Achim (IAB) în zona basilicii paleocreştine din sectorul de NE al cetăţii Capidava (CPD) au permis recuperarea a trei piese aparţinând industriei materiilor dure animale (IMDA), care fac obiectul prezentului raport. Este vorba de: un pieptene descoperit în interiorul basilicii; o pixidă descoperită în afara basilicii, Suprafaţa V, C. B (piesă menţionată ca mâner în raportul de săpătură); o piesă din corn de cerb descoperită în afara basilicii, Caseta A1. Artefactele ne-au fost puse la dispoziţie de dr. Irina Adriana Achim (îi exprimăm mulţumiri şi cu acest prilej) şi se păstrează în colecţiile IAVP Bucureşti.
Studiul extensiv al IMDA în provenienţă de la Capidava a fost început prin analiza unui lot consistent recuperat din vechile săpături şi a unor piese descoperite recent1.
Pieptene
Context: Egl. NE. Interior biserică. Passim. La curăţarea profilului E absidă faţa dinspre V; din jumătatea S a profilului. Mat. Sp. 08.
Tipologie, stare de conservare, materie primă, descriere: pieptene bilateral cu extremităţile profilate în volute. Fragment; suprafeţe în stare bună; depuneri aderente de sediment. Corn de cerb. Formă generală iniţială dreptunghiulară, cu lungimea de circa 10-11 cm şi lăţimea de circa 5 cm. Placă terminală păstrată parţial; lipseşte cca. 1/4, fracturată recent; extremitate profilată în volute simetrice faţă de axul longitudinal al piesei, realizate prin modelarea a două porţiuni semicirculare (la extremităţi) şi a două porţiuni triunghiulare contigue (în centru); pe rândul dinţilor laţi se păstrează un singur dinte (iniţial probabil trei pe sectorul respectiv); pe rândul dinţilor înguşti se păstrează toţi dinţii, în număr de 10; în partea centrală s-a rezervat în relief o porţiune dreptunghiulară pentru placa de os îngustă („plăseaua") cu aceeaşi formă şi dimensiuni, lungă iniţial de cca. 90 mm, care avea rolul de a fixa plăcile; se păstrează circa 2/3 a perforaţiei circulare pentru fixarea nitului de fier, plasată central pe porţiunea în relief, având urme aderente de oxid de fier de culoare maro închis; placa de os avea pe întreaga lungime probabil cinci perforaţii pentru fixarea plăcilor dinţate. Dinţii au extremităţile rotunjite şi lustruite prin utilizare; aceleaşi urme, produse în acelaşi mod, se observă pe sectoarele nedinţate ale plăcii, pe laturile exterioare.
Aspecte tehnologice: analiza urmelor de fabricare cu ajutorul microscopului şi analogiile regăsite în literatura domeniului permit propunerea unei reconstituiri a succesiunii etapelor majore ale confecţionării pieptenului bilateral („lanţul operator"): realizarea plăcuţelor din fragmente de corn de cerb prelevate de pe ax - ţesutul compact; realizarea plăselelor; perforarea plăselelor şi a plăcuţelor; asamblarea plăselelor şi a plăcuţelor cu ajutorul niturilor metalice (fier); realizarea dinţilor pe ambele laturi cu ajutorul ferăstrăului; finisarea.
Dimensiuni (în mm): L 21; l 48,5; gros. centrală 4; gros. extremitate 3; dinte lung: L 14; l la bază 2; dinţi înguşti: L 14; l la bază 0,7-1; L iniţială porţiune în relief/placă („plăsea") 90; l porţiune în relief/placă („plăsea") 12; L volută 29; diam. perf. pentru nit 5.
Datare, analogii, discuţii: sec. IV-VI. Pieptenii bilaterali din corn de cerb de tipul celui descoperit la CPD în campania 2009 apar în lumea romană în a doua jumătate a sec. al IV-lea şi sunt utilizaţi la Dunărea de Jos în diferite medii culturale (roman târziu şi romanic, germanic, turanic)2. La CPD au mai fost semnalaţi piepteni bilaterali (consideraţi a fi fost confecţionaţi din os): cele mai multe piese publicate provin din cercetările desfăşurate în anul 1949 (sector şi context neprecizate) - peste 24 plăci diverse şi fragmente (între care şi trei cu extremităţi modelate în volute, similare piesei analizate cu ocazia de faţă), provenind probabil de la cinci piepteni, dataţi în sec. al IV-lea - al VI-lea3; în urma cercetărilor desfăşurate în anul 1992 în Sectorul estic, Complexul romano-bizantin, Piaţetă s-a recuperat o placă fragmentară cu extremitate rectilinie, datată în sec. al VI-lea4. În Dobrogea mai sunt semnalate descoperiri de piepteni bilaterali la: Histria (necropolă); Ibida; Noviodunum; Piatra Frecăţei (necropolă); Troesmis; Tropaeum Traiani5.
Pixidă
Context: Egl. NE. Suprafaţa V. Carou B. - 1,76-1,92 m. Strat galben-cenuşiu puternic solidificat, cu numeroase fragmente ceramice şi de oase. Mat. Sp. 16.
Tipologie, stare de conservare, materie primă, descriere: pixidă (cutie) pentru produse cosmetice sau alte preparate. Fragmentară; fracturare axială în vechime pe mai multe planuri; se păstrează întreaga lungime a piesei cu extremităţile, ceea ce permite reconstituirea formei iniţiale; suprafeţe în stare foarte bună. Fundul şi capacul nu se păstrează. Culoare brun-deschisă, sugerând aplicarea tratamentului termic înainte de prelucrare (încălzirea osului la flacără deschisă sau coacere în cenuşă fierbinte). Os lung - segment diafizar de secţiune quasi-circulară (tibia, femur, humerus) de mamifer, specie nedeterminabilă (probabil porc, vită, cerb?). Formă generală uşor tronconică (datorită morfologiei anatomice a materiei prime), diametrele extremităţilor fiind inegale. Extremitatea cu diametrul mic reprezenta partea superioară a cutiei, la nivelul cărei se aplica un capac de lemn sau de os; în acest scop, ea are diametrul îngustat la strung pe suprafaţa exterioară, pe o lăţime de 3 mm; extremitatea cu diametrul mare reprezenta partea inferioară a cutiei, la nivelul căreia se fixa o plăcuţă circulară de lemn (fundul). Suprafaţa exterioară este perfect netedă şi lustruită, fasonată la strung; pe întreaga lungime s-au modelat prin gravare la strung elemente decorative sub forma a trei registre perpendiculare pe axul lung al piesei, separate de spaţii de 10, respectiv 13 mm; registrele sunt compuse din şanţuri înguste rectilinii paralele, late şi adânci de circa 0,5 mm, având secţiune trapezoidală (registrele exterioare) şi în V (registrul central), dispuse la distanţe aproximativ egale între ele (1,5-2 mm): un registru cu patru şanţuri spre partea superioară a cutiei, un registru cu trei şanţuri la nivelul părţii meziale şi un alt registru cu patru şanţuri spre partea inferioară a cutiei. Secţiuni circulare, extremităţi rectilinii realizate prin tăiere cu ferăstrăul şi polizare. Suprafeţele interioare ale extremităţilor au fost fasonate oblic la strung. Interiorul cutiei a fost fasonat axial după strunjire prin îndepărtarea ţesutului compact al cavităţii medulare recurgându-se la operaţia de grataj dinspre extremităţi spre partea mezială, utilizându-se vârful rectiliniu lat de cca. 4 mm al unei dălţi de fier; urmele paralele suprapuse ale operaţiei sunt clar vizibile pe întreaga suprafaţă interioară a piesei. Suprafaţa exterioară este tocită şi acoperită de striuri rare, dispuse aleatoriu, toate fiind urme rezultate în urma utilizării.
Aspecte tehnologice: analiza urmelor de fabricare cu ajutorul microscopului permite propunerea unei reconstituiri a succesiunii etapelor în cadrul „lanţului operator" al confecţionării cutiei de os: tăiere transversală cu ferăstrăul a segmentului diafizar de os lung; tratament termic aplicat pentru facilitarea prelucrării; fasonare prin polizare (pe gresie sau cu material textil/piele) a extremităţilor tăiate cu ferăstrăul; fasonare la strung (polizare) a suprafeţei exterioare; fasonare la strung a ambelor extremităţi la interior şi a extremităţii superioare la exterior pentru amenajarea marginii de fixare a capacului; decorare a suprafeţei exterioare cu linii gravate la strung dispuse în registre; fasonare prin grataj axial cu vârful unei dălţi de fier a suprafeţei interioare; fixarea fundului de lemn; aplicarea capacului de os sau lemn.
Dimensiuni (în mm): L tot. 57; diam. partea superioară 29; diam. partea mezială 30,5; diam. partea inferioară 31,5; gros. pereţilor 3-4; l şanţuri 0,5-1; ad. şanţuri 0,5; distanţa între şanţuri 1,5-2; distanţa între registre 10-13.
Datare, analogii, discuţii: probabil sec. II-III. Ca analogii menţionăm: o piesă descoperită la Apulum; două piese de lemn cu capac, databile în sec. al II-lea p.Chr., păstrate în colecţiile MINAC, aflate în inventarul unui sarcofag descoperit la Mangalia-Olimp, jud. Constanţa; piese provenind de pe teritoriul provinciilor Moesia Superior şi Gallia6.
Piesă din corn de cerb
Context: Egl. NE. Caseta A1 la E de Z1. - 0,19-0,50 m. La curăţarea stradelei de la E de Z1 din strat de pământ galben cu urme puternice de chirpic ars, strat care acoperea întreg traseul străzii. Pământ mediu solidificat şi slab, cu numeroase materiale de construcţie (ţigle, cărămizi, olane). Mat. Sp. 22.
Tipologie, stare de conservare, materie primă, descriere: segment de rază de corn de cerb cu urme de prelucrare. Fragmentară; fracturare în vechime la extremităţi. Stare de conservare precară; piesă arsă puternic, culoare neagră-brună. Depuneri de crustă calcaroasă. Segment distal de rază (R2-3 sau rază de coroană). Prezintă pe faţa anterioară o porţiune oblică lisă, lungă actualmente de 36 mm. Pe faţa opusă (posterioară) se observă o porţiune lisă pe care s-a amenajat un şanţ cu profilul în V, adânc de 3 mm, având extremitatea convexă Artefact probabil neterminat (rebut?) cu rol funcţional neprecizabil.
Aspecte tehnologice: detaşarea segmentului distal de rază probabil prin tăiere cu ferăstrăul; realizarea porţiunii oblice prin cioplire cu securea şi abraziune cu raşpelul sau pe suprafaţă litică (gresie); amenajarea unei porţiuni lise prin raclaj cu o lamă metalică; realizarea şanţului prin grataj cu ajutorul unei dălţi sau al unui vârf de cuţit.
Dimensiuni (în mm): L 57; diam. maxim 15/13,5; L porţiunii oblice lise 36; L porţiunii lise cu şanţ 22; l max. a porţiunii lise cu şanţ; 8; L şanţ ; 18; ad. şanţ 3.
Datare, analogii, discuţii: probabil sec. al IV-lea - al VI-lea. Analogii neprecizabile.
Abrevieri în text: ad. = adâncime; diam. = diametru; gros. = grosime; L = lungime; lăţ. = lăţime; mat. = materiale; max. = maxim; perf. = perforaţie; sp. = speciale; tot. = totală.