Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009


Descriere:

Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Industrial; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Aşezare rurală; Locuire militară; Castru; Cetate; Fort; Fortificaţii; Structură de cult/religioasă; Biserică; Descoperire funerară; Necropolă; Necropolă plană; Necropolă tumulară; Mormânt izolat; Mormânt tumular; Descoperire izolată; Obiect izolat; Exploatare/carieră; Carieră;
Cod RAN:
| 63063.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Cetate
Sector:
Sector III intra muros, via principalis
Toponim:
Capadiva
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Opriş Ioan Carol responsabil sector Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Munteanu Florentin participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Stoian Gabriel participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Raport:
Obiectivul principal al cercetării stabilit pentru sectorul Via Principalis în campania 2009 a fost reprezentat de degajarea traseului străzii romane ce mergea de la porta principalis către interiorul fortificaţiei. Degajarea amintită conduce la înţelegerea modului în care edificiile adiacente străzii se articulează faţă de aceasta, precum şi identificarea şi înregistrarea potenţialelor structuri de locuire succedente nivelului străzii. Nu în ultimul rând, degajarea străzii principale a fortificaţiei urmăreşte delimitarea unei zone coerente şi inteligibile pentru întreaga suprafaţă de S şi E a cetăţii (sectoarele de est, III, VI şi VII intra muros), în vederea valorificării culturale a monumentului. Careul R-S72. Cercetarea în acest careu s-a desfăşurat în ultima perioadă a campaniei (dimensiunile suprafeţei săpate fiind de 4 x 4 m, în axul străzii şi în continuarea carourilor excavate în acest sector în campaniile precedente. În cursul săpăturii, a fost recoltat material ceramic puternic fragmentar, încadrat cronologic în perioada romană târzie şi medievală, precum şi resturi osteologice. Săpătura în acest careu nu a putut fi finalizată, urmând a fi reluată în campania de anul viitor. Careul R-S73. La o adâncime de 1,10 m faţă de colţul de SV al C1/1994 a fost surprinsă o amenajare, ce iniţial a fost interpretată ca reprezentând ceea ce s-a mai păstrat din zidurile perimetrale ale unui bordei, dar care nu a putut fi surprinsă şi în profilul sudic al secţiunii. Mai mult, la acest nivel nu a fost localizat nici un nivel de călcare. În urma săpăturii, a putut fi identificat un zid cu o lungime de 3,80 m, orientat S - N, la o adâncime de 1,12 m faţă de profilul nordic şi 1,06 m faţă de cel sudic, realizat din piatră legată cu pământ. Pe o lungime de 2,36 m faţă de profilul nordic, zidul a fost afectat de o intervenţie, în urma căreia una dintre feţe a fot demantelat. Ulterior zidul a fost utilizat pentru a alcătui unul dintre pereţii perimetrali ai unui bordei medieval, ce nu a putut fi identificat in totalitate, ultimul fiind secţionat anterior în timpul săpăturilor realizate anterior în sectorul de E (dr. Zaharia Covacef). Astfel, lungimea bordeiului în careul R-S73 este de 2,5 m, dar limita sa nordică poate fi surprinsă în profilul vestic al suprafeţei deschise în sectorul de E la aproximativ 2,25 m faţă de colţul de NE al S-R73. Coroborând aceste date, rezultă o lungime totală a acestui bordei de cca. 4,85 m. În interiorul bordeiului, cercetările au evidenţiat, la o adâncime de 1,12 m faţă de profilul nordic o amenajare care a servit ca vatră sau cuptor, surprinsă şi în profilul de N pe o înălţime de 0,75 m, ce prezenta numeroase fragmente ceramice şi de lemn calcinat. La V de zidul identificat, cercetările s-au oprit la o adâncime de 1,06 m faţă de profilul de N şi 1,08 m faţă de profilul de S, pe un nivel reprezentat de un pământ galben, puternic solidificat, suprapus peste dalajul de piatră al străzii, identificat de altfel şi în celelalte secţiuni. Martor R-S74-75. În urma demontării acestui martor situat perpendicular pe stradă, am putut observa o stratigrafie valabilă pentru întregul traseu al străzii, cu două niveluri principale separate de un pat de piatră, suprapuse pe un nivel de pământ galben, puternic solidificat, identificat la o adâncime de 1,20 m faţă de colţul de SV al C1/1994 şi care sigilează pavajul de piatră. Martor R-S 75-76.La o adâncime de 0,84 m în raport cu colţul de SV al C1/1994 a fost evidenţiat un pat de piatră, cu fragmente de mici dimensiuni, care eventual ar fi putut servi ca substrucţie pentru linia de vagoneţi utilizată de Gr. Florescu pentru evacuarea pământului. La o adâncime de 1,41 m faţă de colţul de SV al C1-1994 a fost observat acelaşi nivel de pământ galben, compactat, având cca. 0,08 m grosime şi care foarte probabil poate fi pus în legătură cu ultimul nivel de locuire romană, databil la sfârşitul secolului VI - începutul secolului VII p.Chr. Din acest nivel au fost recoltate fragmente ceramice şi osteologice, sticlă şi piroane de fier. După îndepărtarea acestui nivel, s-a ajuns pe dalajul de piatră al străzii şi s-a evidenţiat cu această ocazie, pe latura estică, rigola (trotuarul) amplasată de-a lungul aliniamentului străzii, realizat din dale de piatră de dimensiuni mari. Din punct de vedere stratigrafic, principalele niveluri surprinse sunt următoarele: un strat de pământ roşiatic, nisipos, cu urme de mortar, fragmente de cărămidă şi numeroase fragmente ceramice, urmat de un strat cenuşiu, sfărâmicios, cu fragmente litice de dimensiuni medii. Între cele două niveluri este interpus patul de piatră amintit anterior. [C. Opriş, Gabriel Stoian, Florentin Munteanu]