Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Industrial; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Aşezare rurală; Locuire militară; Castru; Cetate; Fort; Fortificaţii; Structură de cult/religioasă; Biserică; Descoperire funerară; Necropolă; Necropolă plană; Necropolă tumulară; Mormânt izolat; Mormânt tumular; Descoperire izolată; Obiect izolat; Exploatare/carieră; Carieră;
Cod RAN:
| 63063.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Cetate
Sector:
Sector III intra muros, clădirea C1/1994
Toponim:
Capadiva
Localizare:
| 63063.01 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Achim | Irina Adriana | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Munteanu | Florentin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Opriş | Ioan Carol | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Raţiu | Alexandru-Mircea | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Sion | Anişoara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ştefan | Călin Dan | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ştefan | Maria Magdalena | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Stoian | Gabriel | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
Raport:
Cercetările arheologice din C1/1994 din cadrul campaniei Capidava 2009 s-au concretizat prin două acţiuni principale: demontarea martorului dintre camera de SV a clădirii şi prin secţionarea camerei de E. În acest fel, săpătura în acest obiectiv este aproape epuizată, urmând ca în campania următoare să mai fie executate câteva sondaje de control pentru stabilirea adâncimii fundaţiilor şi redactarea unui studiu exhaustiv asupra întregului edificiu.
Martorul lăsat între camera de SV şi cea de N a clădirii C1/1994 avea dimensiunile de 3 x 0,5 m şi o înălţime de cca. 1,1 m, variabilă datorită condiţiilor meteorologice din timpul intervalului de un an în care martorul a stat neprotejat. Demontarea sa s-a făcut prin îndepărtarea pe orizontală a straturi succesive de 0,1-0,15 m de pământ amestecat cu piatră şi resturi ceramice. În partea sa dinspre N martorul cuprindea zidul despărţitor dintre camera de SV şi cele două camere, cea de N şi cea de E. De asemenea, cuprinsă în zid era şi intrarea dintre camera de SV şi cea de N.
Materialul ceramic descoperit în pământul care corespundea martorului era compus din fragmente de amfore asemănătoare cu cele identificate cu un an în urmă în camera de SV a edificiului (campania din 2008). Pe pragul intrării în cameră a fost descoperit un grup de 34 de monede, folles şi jumătăţi de follis, grupate pe o suprafaţă de cca. 100 cm2, grupul descriind un fişic de monede răsturnat, multe dintre piese fiind parţial suprapuse de altele. Monedele erau aşezate pe o suprafaţă de lemn carbonizat, ele însele prezentând urme de ardere. Trebuie menţionat faptul că dispunerea în planul clădirii a acestor monede coincide cu un alt grup de monede descoperit în 2008, alcătuit din 16 piese de acelaşi tip, aflate în imediata vecinătate a martorului, practic la nici 0,05 m distanţă de acest al doilea grup. În concluzie putem presupune că avem de-a face cu un singur tezaur, format din 50 de monede. Prin dispunerea lor şi prin nivelul de ardere la care acestea au fost supuse, piesele alcătuiesc un terminus ante quem pentru momentul de distrugere al edificiului C1/1994. Tezaurul e databil în sec. al VI-lea, mai precis de la Iustinian I la Tiberiu II Constantin. Cea mai veche moneda se datează 527 p.Chr., iar cea mai recenta e datata 578-582 p.Chr., probabil incendiul a avut loc cândva la începutul anilor '80. În acelaşi context arheologic a fost descoperită o amforă întregibilă, în stare foarte bună de conservare, dar care a suferit o masivă ardere secundară, cât şi un ulcior întreg.
În cea de-a doua parte a campaniei am încercat să surprindem în secvenţă stratigrafică relaţia dintre zidurile de compartimentare ale clădirii şi şanţul de apărare aferent valului şi zidului fortificaţiei târzii din colţul de S al fortăreţei. Şanţul secţioneză edificiul C1/1994 pe axa SE-NV, paralel cu via principalis, şi afecteză cele două camere dinspre stradă. Pentru a putea delimita în plan traiectul şanţului, ne-am adâncit în toată camera de E cu 0,25 m. După ce am delimitat şanţul, s-a procedat la golirea umpluturii acestuia. Adâncimea la care s-a ajuns este de cca. 0,6 m faţă de nivelul de la care s-a început golirea şi aproape 3 m faţă de colţul de S al edificiului, faţă de care se determină toate adâncimile în această zonă a cetăţii. Fundul şanţului este albiat, iar in ambele extremităţi ale camerei au fost surprinse zidurile, prin care a fost săpat şanţul, a căror fundaţie nu apare încă la această adâncime.
Materialul arheologic descoperit în umplutura şanţului este format din foarte puţine fragmente ceramice şi dintr-un chiup fragmentar (aflat in situ şi afectat în momentul practicării şanţului). Ceramica este specifică secolului al VI-lea p.Chr., materialul descoperit cuprinzând în mare măsură amfore fragmentare asemănătoare celor abundent descoperite în cursul campaniilor precedente. [Ioan C. Opriş, Alexandru Raţiu]