Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2009
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Antichitate; Evul Mediu; Perioada modernă;
Epoci:
Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu; Perioada modernă;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Industrial; Religios, ritual şi funerar; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Aşezare urbană; Aşezare rurală; Locuire militară; Castru; Cetate; Fort; Fortificaţii; Structură de cult/religioasă; Biserică; Descoperire funerară; Necropolă; Necropolă plană; Necropolă tumulară; Mormânt izolat; Mormânt tumular; Descoperire izolată; Obiect izolat; Exploatare/carieră; Carieră;
Cod RAN:
| 63063.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Cetate
Sector:
Sectorul I intra muros
Toponim:
Capadiva
Localizare:
| 63063.01 |
Lista Ilustrațiilor - 6
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ene | Daniel Lucian | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
| Miron | Costin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Munteanu | Florentin | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Opriş | Ioan Carol | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Raţiu | Alexandru-Mircea | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Sion | Anişoara | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ştefan | Călin Dan | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Ştefan | Maria Magdalena | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Stoian | Gabriel | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Achim | Irina Adriana | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
Raport:
Biserica din colţul de NE al cetăţii romano-bizantine
Cercetările s-au desfăşurat în anexa de N a bisericii, pe suprafaţa de la V de aceasta, în caseta A - situată pe flancul sudic al obiectivului, spre extremitatea vestică a zidului S al edificiului de cult şi, în sfârşit, în caseta B1, situată şi ea pe flancul sudic al bisericii, spre extremitatea vestică a zidului S al edificiului.
Biserica paleocreştină din interiorul fortificaţiei romano-bizantine de la Capidava ocupă o poziţie periferică, în colţul de NE al cetăţii, în dreptul turnului nr. 2. Partea de E a monumentului de cult este situată în dreptul intrării în turnul anterior menţionat, iar colţul de NV al edificiului se "sprijină" pe paramentul interior al zidului de incintă. Dacă ne raportăm la caroiajul general al cetăţii, atunci putem preciza că biserica se găseşte în carourile 51-53 J, K, L, M şi N.
Cercetarea întreprinsă în campania 2009 a vizat, pe de o parte, continuarea lucrărilor începute în anul 2008 în anexa de N a bisericii, precum şi în aria de la V de monument, şi pe de altă parte explorarea flancului sudic al edificiului de cult. Această din urmă zonă a făcut obiectul altor cercetări, coordonate de Grigore şi Radu Florescu şi, mai nou, de Cristian Matei. În urma campaniilor arheologice efectuate de antecesorii noştri au fost degajate şi repertoriate o serie de bordeie medievale care se eşalonează pe tot flancul sudic al bisericii; unul dintre bordeie (nr. 15) suprapune zidul perimetral S al bisericii. Din nefericire, rezultatele cercetărilor anterioare nu au făcut până în prezent obiectul unei publicaţii detaliate sau a unui raport de săpătură mai amănunţit.
Echipa a fost compusă din patru lucrători şi un masterand de la Universitatea din Bucureşti. Am abordat simultan aria din faţa bisericii, la V, şi aceasta cercetată de C. Matei, prin suprafaţa V, anexa de pe latura de N, precum şi zona de la S de biserică, prin două casete: caseta A1 şi caseta B1. În plus de cercetările întreprinse în acest an am urmărit recuperarea de date arheologice în interiorul bisericii, prin realizarea unui profil magistral N - S în faţa absidei. Acest profil a fost realizat de dr. Cristian Matei, în anii 2000, dar nedocumentat.
Anexa N
Este un spaţiu de formă trapezoidală situată pe latura de N a bisericii. Dimensiuni: lăţime variabilă, între 3,20 m la E şi 2,60 m la V; lungime: 2,50 m la N şi 3,20 m la S ca şi în axul absidiolei estice. Încă din campania precedentă am lucrat pe o semisecţiune N, cu dimensiunile de 1,80 m/2,18 m lăţime pe 2,20 m lungime.
Am continuat cercetarea în adâncime, pornind de la -2,32 m faţă de intrarea în nivelul superior al turnului nr. 2 sau de -1,88 m la baza profilului sudic al secţiunii. Dată fiind importanta depunere arheologică în această zonă, am ales să continuăm săpătura în adâncime doar până la identificarea bazei fundaţiei absidiolei anexei şi nu până la până la pământul viu. După ce sămânţa fundaţiei absidiolei a fost identificată am continuat săpătura în adâncime până la -2,59 m faţă de intrarea în turnul nr. 2. Adâncimea maximă atinsă este de cca. -2,18 m faţă de profilul S al secţiunii, de -2,16 m faţă de profilul V sau 1,86 m faţă de profilul E aproape. Fundaţia absidiolei a fost implantată într-un strat de pământ de culoare cenuşiu-gălbuie, mediu şi slab solidificat pe alocuri, cu pigmenţi de arsură, pigmenţi de lut galben, bogat în materiale de construcţie (ţigle şi olane), fragmente ceramice şi osteologice, precum şi în calcare de dimensiuni medii şi mici care figurează în grundul din campania 2008.
Suprafaţa V
Secţiunea este situată la V de faţada occidentală a bisericii, într-o zonă care a făcut obiectul unor cercetări anterioare. Secţiunea este limitată la N de zidul de incintă şi la E de zidul vestic al bisericii. La V, limita secţiunii este constituită de un martor de pământ ce subzistă din vechile săpături. Ca şi în campania 2008 am lucrat efectiv în semisecţiunea N, în vecinătatea zidului de incintă, pe o suprafaţă ce măsoară 3,20 x 2,70 m, împărţită pe direcţie N - S în două carouri, A şi B. Cercetarea în această secţiune este în curs şi va continua în campaniile următoare. Adâncimea maximă atinsă este de -1,68 m faţă de nivelul actual de călcare şi de -2,88 m faţă de intrarea în nivelul superior al turnului nr. 2. Zidul de V al bisericii a fost dezvelit pe o înălţime totală de cca. 2,90 m fără să se fi atins limita inferioară a fundaţiei sale. Printre numeroasele materiale descoperite în aria acestei secţiuni se numără o serie de fragmente ceramice africane, din pastă roşie, fină, de foarte bună calitate, cu decor vegetal, ştampilat, ce au apărut în c.B, foarte bogat în astfel de materiale; mâner din os decorat linii incizate orizontale; diverse fragmente de sticlă; o mare cantitate de oase animale, unele prelucrate.
Din campania 2009 am început cercetarea zonei aflate la S de biserica paleocreştină. O serie de casete au fost trasate în această arie încă din vremea lui Radu Florescu, casete în perimetrul cărora a lucrat ulterior şi Cristian Matei, la începutul anilor 2000, deşi investigarea lor nu fost încheiată. Într-o primă fază am procedat la o curăţare a întregii zone, de la V spre E, spre absida bisericii. După aceasta am abordat pe rând primele două casete dinspre V.
Caseta A1
Secţiunea este situată pe flancul sudic al bisericii, spre extremitatea vestică a zidului S al edificiului de cult. Caseta măsoară 6,37 m pe direcţie N - S şi cca. 3,55 m pe direcţie E - V, fără a include în această măsurătoare şi martorul estic al casetei. Cercetarea în acest perimetru avut drept scop demontarea martorului estic al casetei şi curăţarea profilelor vechii secţiuni în vederea redesenării lor. Astfel, am procedat la o curăţare a grundului în interiorul casetei, precum şi a zidurilor Z1 şi Z2 care se află pe latura de E a casetei.
Am săpat în adâncime în interiorul casetei pe cca. 0,15 m, între -0,94 m şi -1,08 m, într-un strat cenuşos, pulverulent, cu pietre de dimensiuni medii, fragmente ceramice amestecate, rare fragmente osteologice. În jumătatea de N a secţiunii, la N de zidul Z2 am îndepărtat un singur strat, cenuşos şi puternic solidificat, relativ bogat în materiale ceramice, foarte eterogene, la adâncimi cuprinse între -0,82 m şi -1,08 m.
Trei structuri constructive au fost puse în evidenţă în perimetrul casetei A1:
- Zidul Z1: a fost cercetat doar parţial, dat fiind faptul că nu am investigat această structură în adâncime, până la sămânţa fundaţiei; este vorba despre un zid cu traseu rectiliniu, orientat N - S, construit din piatră semifasonată şi cărămidă legate cu pământ;
- Zidul Z2: structură constructivă investigată parţial; zidul are traseu rectiliniu, fiind orientat E - V; extremitatea sa vestică pare să fi fost alterată încă din antichitate; a fost realizat din blocuri de calcar şi cărămidă, legate cu pământ; zidul se conservă pe o lungime de 2,08 m şi are o lăţime variabilă, cuprinsă între 0,65 m în elevaţie şi 0,73 - 0,74 m în fundaţie; împreună cu zidul Z1 descrie colţul nord-estic al unui edificiu ale cărui dimensiuni exacte nu le cunoaştem; extremitatea estică a zidului se conservă pe cca. 1,45 m înălţime, din care 1,25 m reprezintă elevaţie; un bloc de calcar din asiza nr. 2 traversează toată lăţimea zidului (dimensiuni: 0,92 m lungime şi 0,34 m lăţime); blochetele de calcar din structura zidului sunt semifasonate şi au dimensiuni cuprinse între 0,29 m şi 0,92 m lungime, precum şi 0,22 m şi 0,34 m lăţime; o asiză de egalizare asigură delimitarea fundaţiei de elevaţie; fundaţia zidului este realizată din blochete de dimensiuni mici şi medii, piatră lamelară cu pronunţată dimensiune orizontală şi rare cărămizi;
- strada alpha: este o structură situată la limita E a casetei A1, pe traseul martorului oriental al casetei; strada lonjează Z1, este orientatăN - S, şi se conservă pe o lungime de cca. 3,24 m, având o lăţime de 1,10 m; un rând de pietre de calcar formează limita de E a străzii, pietre înglobate într-un strat de pământ galben, puternic bătătorit; limita de N a străzii este marcată de două blocuri din calcar in situ (cel dinspre E măsoară 0,60 x 0,42 m, iar blocul roşiatic dinspre V măsoară 0,50 x 0,40 m); la V de cele două blocuri deja descrise şi pe acelaşi aliniament cu acestea se afla un fus de coloană din calcar, fragmentar, cu diametrul de 0,32 m; la N de aceste blocuri, între limita străzii alpha şi zidul perimetral sudic al bisericii se află in situ un bloc de calcar de dimensiuni mari (0,97 x 1,1,03 m), cu două orificii de montare pe latura de V; blocul este spart în două pe direcţie N - S, iar imediat la E de acesta se găseşte un alt bloc ce ar putea proveni din precedentul; dată fiind poziţia acestui bloc, precum şi orificiile de montare, dar şi urmele de uzură de pe suprafaţa sa putem presupune, cu titlu de ipoteză de lucru, că blocul provine de la un acces în biserică sub forma unui prostoon. Sperăm ca cercetările din campaniile viitoare să permită elucidarea acestui aspect.
Caseta B1
Este situată la E de precedenta, în zona mediană a zidului perimetral S al bisericii. Doar martorul E al casetei a făcut obiectul cercetării în această campanie. Martorul oriental a fost demontat până la nivelul bordeielor 15, respectiv un altul nenumerotat, situat între bordeiele 93 şi 91. Demontarea martorului a început de la nivelul +0,52 m faţă de nivelul intrării în turnul nr. 2 şi a ajuns până la adâncimea maximă de -0,15 m faţă de acelaşi obiectiv (intrarea în turnul nr. 2). La limita sudică a martorului E al casetei B1 se găseşte bordeiul X. Acesta se află la cca. 4,92 m E de strada alpha şi la 3,25 m S de zidul perimetral sudic al bisericii; corespunde carourilor M/L 53/54 din caroiajul general al cetăţii; din structura acestei amenajări medievale se păstrează latura de E pe o lungime de cca. 1,35 m şi latura de N pe o lungime de 0,82 m. La V de martorul E se găsea bordeiul 15. Acesta suprapune zona mediană a zidului perimetral S al bisericii, la cca. 4,70 m E de colţul său exterior SV. Bordeiul corespunde carourilor M/L 52/53 din caroiajul general al cetăţii şi era delimitat la S şi la E de câte un rând de pietre, probabil reutilizate. Latura de E se păstrează pe o lungime de 1,50 m, iar cea sudică pe 1,70 m lungime; latura sudică a bordeiului se găseşte la 1,33 m S faţă de zidul perimetral meridional al bisericii.
În interiorul naosului am procedat la curăţarea şi înregistrarea profilului transversal din faţa absidei. În această zonă cercetarea a fost întreprinsă de Cristian Matei, iar documentaţia arheologică lipseşte cu desăvârşire. Dat fiind faptul că în urma cercetărilor anterioare nu a fost atinsă talpa fundaţiei zidurilor perimetrale N şi S ale bisericii se impune continuarea cercetării în campaniile viitoare. Lungimea totală a profilului, între cele două ziduri perimetrale ale edificiului de cult este de 6,15 m (din aceasta 2,75 m reprezintă lungimea jumătăţii nordice şi 3,40 m lungimea jumătăţii sudice). Profilul are înălţimea maximă de 1,58 m la N şi 1,76 m la S.
Cercetările arheologice din campania 2009 au oferit o primă imagine concludentă a organizării tramei stradale pe latura de S a bisericii paleocreştine din colţul de N - E al cetăţii târzii de la Capidava. Descoperirea străzii alpha recomandă continuarea investigaţiilor de teren în toată aria de la S de biserică, pentru elucidarea aspectelor legate de existenţa unei căi de acces pe latura de S a monumentului de cult creştin prezentat în acest raport.
În plus de obiectivul deja enunţat, va fi necesară cercetarea exhaustivă a zonei de la V de biserică, pentru dezvelirea fundaţiilor zidului occidental al edificiului, dar şi în interiorul navei, pentru verificarea fundaţiilor zidurilor perimetrale N şi S ale bisericii. [Irina Achim, Ioan C. Opriş]