Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2008
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2008
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Aşezare fortificată; Cetate; Necropolă;
Cod RAN:
| 63063.10 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Cetate
Sector:
Sector X, extra muros
Toponim:
Capidava
Localizare:
| 63063.10 |
Lista Ilustrațiilor - 7
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Dobrinescu | Ionuţ Cătălin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Potârniche | Tiberiu | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Georgescu | Ştefan Viorel | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
| Heroiu | Andrei | participant | Universitatea "Ovidius", Constanţa |
Raport:
Suprafaţa cercetată: secţiune SI (2 x 10 m), extinsă spre V cu încă 10 m (total supraf. cercetată 20 x 2 m)
Cercetările arheologice desfăşurate în perioada 7-30 august 2008 au vizat continuarea săpăturilor pe platoul situat la cca. 300 m est de intrarea în cetate, începute anul trecut, şi a obiectivelor propuse atunci: stabilirea stratigrafiei şi a raporturilor între locuirea extramurană şi cetate.
În acest sens, am extins secţiunea S I, trasată anul trecut, cu încă 10 m spre vest, suprafaţa cercetată acum, fiind de 20 x 2 m şi am atins solul viu în carourile 1 - 5.
Stratigrafia se prezintă astfel:
- loess -1,60/1,70 m;
- unitate stratigrafică cu materiale arheologice din secolele II-III p. Chr., respectiv complexul C4 – şanţ săpat în loess, identificat în carourile 1-5, în formă de «V», având adâncimea de cca. 0,50/0,60 m şi lăţimea de 0,60/0,70 m, în a cărui umplutură am descoperit ceramică romană de sec. II-III, câteva fragmente ceramice lucrate la mână, dintr-o pastă grosieră, resturi osteologice, cenuşă şi o monedă de bronz; -0,60/1 m, urmează panta naturală a platoului, spre vest;
-nivel de abandon – aflat deasupra umpluturii şanţului, de culoare gălbuie, cu aspect dur, granulos; conţine puţine fragmente ceramice ;
-primul nivel de locuire, de secol IV p.Chr. – în care am identificat două secvenţe: nivelul de călcare, cu aspect de bătătură, care are prinse fragmente ceramice, monede, o fibulă de bronz; în această unitate stratigrafică am identificat şi resturile unei vetre de foc deschise; al doilea aspect sesizat îl reprezintă nivelul ocupaţional, care conţine fragmente ceramice de secol IV p.Chr., monede de bronz, o fibulă de bronz, şi alte materiale arheologice; acestui nivel îi corespund două complexe – un zid de piatră legată cu pământ, din care se mai păstrează trei asize, cu o lăţime de 0,70 m, orientat ESE-VNV, spart de C1 şi vatra amintită (C2); -1,50 -0,70 m;
-a doua etapă de locuire de secol IV p.Chr. – este delimitată de prima printr-un şir de pietre şi fragmente de ţigle şi olane surprinse pe profilul de N al secţiunii; acestui nivel îi aparţine colţul unei încăperi de piatră legată cu pământ şi un pavaj din dale de piatră descoperite în carourile 9-10 şi două gropi (C1 şi C3); materialul arheologic de pe acest nivel constă în fragmente ceramice de sec. IV şi câteva fragmente ceramice medievale (sec. XI), o monedă găsită între pavaj şi colţul încăperii, o plăcuţă de fier; -0,60 -0,10 m;
-morminte medievale (secolul XI)- acestea străpung nivelurile menţionate; un al doilea mormânt de inhumaţie a fost cercetat anul acesta; acestă situaţie sugerează folosirea platoului ca loc de necropolă de către locuitorii cetăţii din perioada medievală;
-vegetal – nivel care conţine numeroase monede din sec. IV p.Chr., fragmente ceramice romano-bizantine (sec. IV p.Chr.) şi puţine fragmente ceramice medievale (sec. XI); -0,20/0 m.
Complexe :
- C4 – şanţ săpat în loess, surprins în carourile 1-5 (10 m); este în formă de «V» orientat aproximativ E-V, cu o adâncime de cca. 0,50 m; umplutura şanţului constă, în majoritate, din fragmente ceramice din secol II p.Chr.(opaiţ cu urme de folosire, fragment terra sigillata);
- zid de piatră legată cu pământ – a fost surpins doar în caroul 1, fiind distrus de groapa C1; este orientat ESE-VNV şi are o lăţime de 0,70 m; păstrează trei asize;
- C2 – vatră deschisă flancată de trei pietre, arse, descoperită pe primul nivel de călcare romano-bizantin în caroul 4;
- C1 şi C3 – pornesc din al doilea nivel de locuire romano-bizantin, în caroul 1; au fost săpate parţial, deoarece C1 intră în profilul de S, iar C3 în cel de N; din umplutura lor am scos fragmente ceramice, o monedă (C1);
- zid de piatră cu pământ şi pavaj din dale de piatră – au fost descoperite imediat sub vegetal, în carourile 9-10; aparţin celei de-a doua etape de locuire romano-bizantine ; zidul face colţ în caroul 10, ambele laturi intrând sub martori; au lăţimea de 0,70 m; pavajul se păstrează pe cca. 4 mp şi intră în profilele de N şi de S;
-M 2 - mormânt de inhumaţie medieval (sec. XI) – mormânt de copil, în groapă simplă, cu sicriu (cuie), orientat, aproximativ, E – V, întins pe spate, cu mâinile pe bazin; fără inventar; fundul gropii în pantă, capul la –1,10 m, şi picioarele la –1,35 m; prin analogie cu M1 săpat în 2007, am datat şi M2 în sec. XI.
Materialul arheologic: ceramica aparţine, în principal, secolelelor II-IV p. Chr., dar au fost găsite şi câteva fragmente ale unor borcane medievale (sec. XI). Opaiţul şi fragmentul de terra sigillata sunt databile în prima jumătate a sec. II p.Chr., situaţie ce face ca datarea întregii umpluturi a şanţului C4 să poată fi făcută în această perioadă. Din acelaşi complex provin şi numeroase fragmente de amforă care sugerează aceeaşi datare. Un lot important îl reprezintă ceramica din sec. IV p.Chr., aflată, însă, în stare fragmentară. Monedele (30 piese) urmează să fie supuse analizei numismatice, însă la o primă vedere acestea par a fi în majoritate din sec. IV p.Chr., unele poate mai timpurii. Se adaugă două fibule (una fragmentară), 1 verigă şi o aplică toate de bronz şi o piesă din plumb, posibil pond.
Cercetarea arheologică a platoului situat la cca. 300 m est de intrarea în cetatea Capidava, deşi la început, conturează o posibilă imagine a relaţiei fortificaţie – teritoriu. Prin lipsa complexelor de locuire din sec. V-VI p.Chr. situaţia arheologică de aici se înscrie cursului general din Dobrogea romană, multe aşezări deschise fiind abandonate la sfârşitul sec. IV, populaţia retrăgându-se în ariile fortificate. De asemenea, descoperirea unui relativ bogat material ceramic de sec. II-III p.Chr. sugerează existenţa unui nivel de locuire amplu pe platou. [C. Dobrinescu, T. Potârniche]