.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2007

Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Hallstatt; Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca migraţiilor; Evul Mediu;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă; Cetate; Descoperire funerară;
Cod RAN:
| 63063.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Cetate
Sector:
Sectorul VIII (extra muros)
Toponim:
Capidava
Localizare:
| 63063.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Covacef Zaharia participant Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Dobrinescu Ionuţ Cătălin participant Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Potârniche Tiberiu participant Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Miron Costin participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Pinter Zeno-Karl participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Ţiplic Ioan Marian participant Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu
Duţescu Maria-Magdalena participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ene Daniel Lucian participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Opriş Ioan Carol participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Raţiu Alexandru-Mircea participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Ştefan Călin Dan participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Stoian Gabriel participant Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie
Urduzia Claudia participant Muzeul Naţional Brukenthal Sibiu
Raport:
Suprafaţa cercetată: - S4/2005 şi S5/2006 (fiecare de 10 x 2 m); - casetă nouă C3 (3 x 3 m), care urmăreşte să clarifice traseul zidului descoperit în C2/2003 şi care ar putea să ilustreze existenţa unei incinte de piatră adosată în cursul sec. al XI-lea laturii de E a cetăţii. Ca urmare a unui proiect de colaborare iniţiat de dr. Radu Florescu cu Catedra de Istorie Antică şi Medievală din cadrul Facultăţii de Istorie şi Patrimoniu „Nicolae Lupu” a Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, în luna august 2001 au fost iniţiate cercetări arheologice în sectorul VIII de la Capidava, sector aflat în faţa porţii principale a castrului. Săpăturile au fost efectuate cu studenţi de la aceeaşi facultate şi au drept scop cercetarea platoului aflat la SE de cetate, despre care se ştia că este ocupat de aşezarea medievală, aşa încât se formulase ipoteza că fusese inclus în fortificaţie. Campania anului 2001 În scopul urmăririi acestor probleme în campania 2001 au fost trasate, coliniare cu limita de SV a carourilor N din sectorul V, două secţiuni, una în continuarea celeilalte, orientate NNV-SSE, de câte 2 x 10 m, separate de un martor de 1 m, marcate cu S1 şi S2, fiind adâncite până la -1 m/-1,5 m, în funcţie de descoperiri, fără să atingă nicăieri nivelul pământului viu. Trasarea celor două secţiuni - S1 (10 x 2 m) şi S2 (10 x 2 m) -, a ţinut seama, ca element director, de sistemul de caroiaje din interiorul castrului, dar s-a urmărit obţinerea în final a unei secţiuni stratigrafice magistrale, care pornind de la limita de E a aşezării să secţioneze întregul sector VIII până la zidul de SE al castrului. S1 – în urma cercetării a rezultat o cantitate însemnată de fragmente ceramice cu decor striat, precum şi fragmente ceramice romano-bizantine: amfore striate şi cu coaste, vase mici, de băut sau de bucătărie, câteva fragmente de fier, precum şi oase de animale. Au fost identificate în carourile 4-5 din S1 urmele unui bordei, care constau din doi pereţi formaţi dintr-un un singur rând de bolovani, formând un unghi drept, cea mai mare parte a lui intrând sub profilul de NE al secţiunii. În c.1 şi 2 ale S1 au apărut două ziduri de piatră legată cu pământ, paralele şi tăind transversal-oblic secţiunea. Este evident că ele aparţin unei construcţii ample al cărei rost nu va putea fi clarificat decât în viitoarele campanii. În c.3 al S1, a fost descoperit un zid masiv de piatră cu pământ, ce, atât cât se poate distinge, urmează curba de nivel marcând începutul râpei care limitează platoul pe laturile lui de SE şi SSV precum şi în mică măsură pe latura de NE, unde urcă, pierzându-se în panta drumului. Este probabil că acesta constituie o ramificaţia a zidului de incintă bizantin, relativ bine cunoscut pe cetate şi doar presupus pentru platoul extra muros de SE. Şi în cazul acestei construcţii, observaţiile şi descoperirile din campaniile viitoare vor aduce clarificări fundamentale. Cele trei ziduri din piatră de talie mare legate cu pământ sau var sunt, după cum urmează: - Z1 este zidul medieval al aşezării, care datorită unor alunecări de teren a pierdut paramentul exterior. Acest zid, legat cu pământ, este dublat de alte două ziduri, mai îngrijit lucrate, care sunt dispuse la cca. 1,5 m, respectiv 3 m de el. Orientarea lui Z1 păstrează orientarea curbei de nivel, iar celelalte două sunt dispuse aproape paralel cu zidul castrului, ce se află la o distanţă de aprox. 60 m spre NV. - Z2 este amplasat la 1,5 m spre vest de Z1, fiind alcătuit tot din pietre de talie mare legate cu pământ şi având ambii paramenţi lucraţi îngrijit. Z2 face parte dintr-o structură de mari dimensiuni. - Z3 este paralel cu Z1 şi Z2 şi se află la 3 m spre vest de Z1, la rândul lui fiind alcătuit din pietre de talie mare prinse cu mortar. Z3 este parte a unui ansamblu de mari dimensiuni ce nu este contemporan cu Z1. Campania anului 2002 În campania anului 2002 au fost continuate lucrările la secţiunile magistralei I (S1 şi S2) deschise în anul 2001 şi a fost continuată magistrala stratigrafică, deschizându-se o nouă secţiune S3 (2 x 10 m). Totodată, prin continuarea lucrărilor la S1 s-a ajuns la nivelul romano-bizantin din care au fost puse în evidenţă fundaţiile unei construcţii din care au rezultat obiecte ceramice şi din sticlă, precum şi monede, ultimele nefiind încă determinate. Materialul ceramic rezultat este caracteristic sec. V-VI p.Ch. Tot acest nivel bizantin este suprapus de o nivelare peste care sunt aşezate fundaţiile zidurilor dezvelite în campania 2001, iar într-o etapă ulterioară construirii acestora a avut loc şi construirea bordeiului B1, ce a folosit ca perete de est paramentul unui zid. S-a mai putut constata că nivelul de construcţie a zidurilor Z1 şi Z2 a fost amenajat într-un strat cu materiale de sec. VI, ceea ce indică ca şi perioadă de construcţie o perioadă ulterioară sec. al VI-lea. Sub fundaţia zidului Z3 a fost descoperită o monedă, dar care încă nu fost determinată. În c.3-4 ale S1 a fost dezvelit parţial şi o construcţie cu fundaţie din piatră nelegată cu mortar, ce se datează pe baza materialului arheologic descoperit în interiorul ei anterior sec. al VI-lea. În S2 prin continuarea lucrărilor s-a descoperit în c.2-4 resturile unei construcţii cu tălpi de lemn, dublate de un rând de piatră, între aceste tălpi aflându-se o aglomerare de pietre ce pot proveni dintr-o demolare. Distrugerea acestei construcţii de mari dimensiuni a avut loc ca urmare a unor acţiuni violente, deoarece bârnele din lemn sunt carbonizate, iar cantitatea de cenuşă este foarte mare. Materialul ceramic descoperit în c.2-3 este caracteristic sec. X-XI, fiind vorba de ceramică cenuşie, striată de tip Dridu B. Campania 2003 În campania acestui an au fost continuate lucrările la secţiunile magistrale S2 şi S3 şi au fost deschise două casete de 4 x 4 m, cu martor de 1 m între ele, paralele cu S1/2001, în vederea clarificării situaţiei arheologice din această secţiune. În S2/2001 s-a continuat adâncirea, punându-se în lumină o groapă de mari dimensiuni din care au fost recuperate câteva fragmente ceramice de dimensiuni mari (posibil aparţinând unui vas de provizii) şi fragmente de cărbune. Groapa este amplasată pe latura de E a S2, în imediata apropiere a locuinţei L2. Această locuinţă a avut baza din piatră, dublată cu bârne mari din lemn, din care s-au păstrat numeroase fragmente de mari dimensiuni. L2 a fost distrusă prin incendiere, aşa cum ne arată resturile de bârne arse descoperite. Datarea L2 este făcută de materialul ceramic de tip Dridu B aflat peste nivelul de demolare. În S3 a fost pusă în lumină o altă locuinţă (L3), cu fundaţie de piatră, a cărei datare este dificil de făcut în stadiul actual al cercetărilor, deoarece majoritatea materialului ceramic descoperit (fragmente de mici dimensiuni provenind de la oale-borcan de tip Dridu B) se afla într-un nivel ce căpăcuieşte locuinţa, iar din nivelul locuinţei a fost recuperată o amforă globulară (întregibilă în proporţie de 80%). CI – 4 x 4 m - aflată la 1 m E de S1. Cercetarea în acest punct a pus în evidenţă laturile de E şi N ale L1, descoperită în S1. CII – 4 x 4 m – aflată la 1 m E de S1 şi în prelungirea C1 spre E. Cercetarea a pus în evidenţă continuitatea zidului descoperit în S1, zid presupus a fi al incintei medievale. Campania 2007 În campania din acest an au fost continuate lucrările în S4/2005 şi S5/2006 pentru a cerceta ceea ce se contura a fi şanţul cetaţii bizantine, reliefându-se existenţa în S4 a unei rigole ce mărginea un front de clădiri şi se constituia în marginea unui drum din pământ. A mai fost deschisă o nouă casetă – C3 (3 x 3 m) - care urmăreşte să clarifice traseul zidului descoperit în C2/2003 şi care ar putea să ilustreze existenţa unei incinte de piatră adosată în cursul sec. al XI-lea laturii de E a cetăţii sugerată în literatura mai veche1.
Note:

1.
1. vezi planul general al Capidavei, la Gr. Florescu, R. Florescu, P. Diaconu, Capidava. Monografie arheologică, I, Bucureşti, 1958; plan-ansamblu pentru epoca medievală, la R. Florescu, Ghidul arheologic al Dobrogei, Bucureşti, 1968)