Capidava | Comuna: Topalu | Judeţ: Constanţa | Punct: Cetate | Anul: 2003
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2003
Perioade:
Antichitate; Evul Mediu;
Epoci:
Epoca romană timpurie; Epoca romană târzie; Epoca medievală timpurie;
Categorie:
Apărare (construcţii defensive); Civil; Domestic; Industrial; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Tip neprecizat;
Cod RAN:
| 63063.01 |
Județ:
Constanţa
Unitate administrativă:
Topalu
Localitate:
Capidava
Punct:
Cetate
Sector:
Sector est
Toponim:
Capidava
Localizare:
| 63063.01 |
Lista Ilustrațiilor - 13
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Covacef | Zaharia | responsabil sector | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Dobrinescu | Cătălin | participant | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
| Miron | Costin | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Pinter | Zeno-Karl | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Ţiplic | Ioan Marian | participant | Universitatea "Lucian Blaga", Sibiu |
| Florescu | Radu | responsabil | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Opriş | Ioan Carol | participant | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie |
| Matei | Cristian | participant | Universitatea Creştină "Dimitrie Cantemir", Bucureşti |
Raport:
Sector est
În campania din anul 2003 cercetarea din sectorul de est (sectoarele IV şi V) a urmărit în primul rând extinderea săpăturii, în suprafaţă, spre axul viae-i principalis, în al doilea rând demontarea martorilor care delimitau carourile – şi ale căror profile fuseseră desenate -, pentru a realiza o imagine cât mai explicită a ansamblului de construcţii.
După cum era de aşteptat, în carourile nou deschise – R. 72, R. 73, R. 74, R. 76-77 -, după înlăturarea stratului foarte consistent de dărâmături (multe pietre în pământ cenuşos) urmează nivelul bizantin târziu, cu amenajări şi materiale conservate mai bine sau mai rău. Astfel, în caroul R. 72 de la adâncimea de 0,25 m începe să apară un şir de pietre ordonate care, de la adâncimea de 0,43 m, se dovedesc a constitui zidurile unei locuinţe-bordei – B.1/03 - aparţinând perioadei bizantine târzii, orientată SE – NV; una dintre laturile acesteia se află încă sub martorul dinspre SV. Dimensiunile locuinţei B.1/03 sunt: latura de NV = 1,14 m; latura de NE = 2,40 m; colţul de SE = 0,60 m. Nu s-a descoperit nici un fel de mobilier.
În caroul R. 73 descoperim locuinţa-bordei B.2/03 şi colţul de S al locuinţei-bordei B.2/02 descoperită parţial în caroul Q. 73 în campania anterioară. Locuinţa B.2/03, orientată SV – NV, a apărut la adâncimea de 0,30 m (latura de SE) şi la -0,50 m (latura de NV). Şi la această locuinţă una dintre laturi se află sub martorul dinspre SV. Dimensiunile locuinţei sunt: latura de NE = 2,00 m; latura de SE = 1,25 m. În interiorul locuinţei-bordei B.2/03 a apărut o vatră de lut orientată NE – SV, cu latura mai mică uşor rotunjită. Dimensiunile vetrei sunt: lungime = 0,60 m; lăţime maximă = 0,53 m; lăţimea la bază = 0,46 m; adâncimea în interior: la bază (latura de NE) = 0,10 m; la partea arcuită (latura de SV) = 0,18 m. În jurul vetrei a fost descoperit un strat consistent de solzi de peşte.
Locuinţa-bordei B.2/02 a apărut în caroul R. 73 la adâncimea de 0,60 m (în caroul Q.73 apăruse la adâncimea de 0,75 m). Latura de SE măsoară 1,20 m, iar cea de SV 1,00 m.
În caroul R.74, la adâncimea de 0,70 m apare o podină din lut galben lungă de 2,10 m (de la NE la SV) şi lată de 1,40 m (de la SE la NV) şi un pavaj din cărămizi mari, pătrate, distrus în cea mai mare parte.
În carourile R. 76-77 – de unde a trebuit scoasă foarte multă piatră – a apărut o a treia locuinţă-bordei, B.3/03, din ale cărei ziduri – apărute la adâncimea de 0,51 m -, se păstrează foarte puţin. În schimb s-a păstrat destul de bine vatra, realizată din piatră, orientată SE – NV, plasată la 0,60 m faţă de profilul de NE al caroului şi la 1,07 m faţă de profilul de NV. Dimensiunile vetrei sunt: lungime = 0,97 m (0,77 m la interior); lăţime = 0,79 m (0,45 m la interior). În spatele vetrei, începând chiar de lângă martorul de NE al caroului, apare un pavaj din cărămizi care se întinde pe o lungime de 1,33 m şi o lăţime de 0,70 m.
Demontarea martorilor dintre carourile O. 75 – P. 75, O. 74 – P. 74, P. 75 – P. 74, a condus la descoperirea unui zid între încăperea C.9 şi C.11. Zidul, dărâmat la un moment dat, a fost reparat – încă nu putem preciza în ce perioadă -, după care s-a surpat spre NE. De pe zid a fost recuperată o bucată dintr-o bârnă de lemn, incomplet arsă, căzută, foarte probabil, din suprastructura construcţiei.
Adâncirea săpăturii în caroul Q. 75 a condus la descoperirea zidului masiv de SE al încăperii C. 11, lat de 0,75 m, înalt de 0,60 m, având aceeaşi structură ca şi zidul de SE al încăperilor C.6 şi C.9, fiind vorba de fapt un singur zid. Lângă zid – şi parţial sub martor – a apărut, la adâncimea de 0,82 m, un chiup (al 8-lea din sector), cu gura spartă – dar recuperată din interior. Dimensiunile vasului, luate din interior, sunt: înălţimea = 1,35 m; diametrul maxim = 1,18 m; diametrul deschiderii (la umăr unde este spart) = 0,69 m.
La distanţă de 1,45 m, spre N - V, şi la adâncimea de 0,70 m, a apărut o pilă zidită, pătrată în secţiune (l. = 0,80, Î. = 0,60 m), a cărei pereche a fost descoperită în caroul Q. 74.
În carourile O. 76-77 apăruseră, în campaniile anterioare, doi stâlpi din piatră, în faţa încăperii C.1, despre care am presupus că susţineau un portic în faţa acesteia. Adâncirea săpăturii în caroul P. 76 a condus la descoperirea celui de al treilea stâlp situat la o distanţă de 5 m faţă de linia primilor doi, dar tot la 2 m faţă de zidul de SE al încăperilor C.9 şi C.11; între primii doi stâlpi este o distanţă de 2,53 m; aceştia se află la adâncimea de 0,35 m faţă de nivelul actual; cel de-al treilea la -0,27 m. Dimensiunile (vizibile) ale stâlpilor sunt: diametrul = 0,40 m (nr.1 şi 2); 0,32 m (nr.3); înălţimea stâlpului nr.1 = 0,63 m.
Până la adâncirea săpăturii în carourile P. 76-77, Q. 76-77, R. 75 şi demontarea martorilor care încadrează carourile Q. 75 şi Q. 74 – care să ne permită o viziune de ansamblu – presupunem că în această parte a sectorului – în apropierea porţii şi a viae-i principalis – se afla un edificiu impozant compus din patru încăperi (C.1, C.6, C.9 şi C.11) un coridor între C.1 şi C.6, cu portic şi, probabil, etajat.
Materialele descoperite, fragmentare, sunt constituite din ceramică romano-bizantină şi bizantină târzie, vase de sticlă – remarcăm un vas de dimensiuni mici, de forma unei căni cu toartă lată, descoperit între dărâmături, piese din bronz, fier, plumb etc. [Zaharia Covacef]
Rezumat:
Cercetările arheologice au continuat în Sectorul I, Sectorul de est, Sectorul IV, Sectoarele VII şi VIII extra muros. Sectorul I, carourile Q51-R51 şi P52: săpătura a fost dezvoltată până la nivelul de locuire corespunzător secolului al IV-lea. Sector est: a urmărit în primul rând extinderea săpăturii, în suprafaţă, spre axul viae-i principalis, în al doilea rând demontarea martorilor care delimitau carourile – şi ale căror profile fuseseră desenate -, pentru a realiza o imagine cât mai explicită a ansamblului de construcţii. Sector VI – carourile c-d 75-74:cercetările s-au concentrate asupra întregului ansamblul zid-bermă-val, ansamblu atribuit în mod tradiţional castelului romano-bizantin din secolul al VI-lea p.Ch. Sector VII – carourile c-d 75-74: săpăturile s-au concentrat şi în campania iulie - august 2003 asupra părţii de NE a sectorului VII, în carourile c-d 75-74. Sector VIII (medieval) extra muros: au fost continuate lucrările la secţiunile magistralei I (S2 şi S3) deschise în anul 2001, respectiv 2002 şi au fost deschise alte două casete.