Câmpina | Judeţ: Prahova | Punct: Parohia bisericii „Sf. Nicolae", cartier Slobozia | Anul: 2009


Descriere:

Anul cercetarii:
2009
Perioade:
Preistorie;
Epoci:
Epoca bronzului;
Categorie:
Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Necropolă; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 131265.05 |
Județ:
Prahova
Unitate administrativă:
mun. Câmpina
Localitate:
Câmpina
Punct:
Parohia bisericii „Sf. Nicolae", cartier Slobozia
Localizare:

Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Dumitrescu Claudia participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Frînculeasa Alin participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Lichiardopol Dan participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Negrea Octav participant Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Prahova
Soficaru Andrei participant Institutul de Antropologie "Francisc J. Rainer" Bucureşti
Raport:
Parohia Biserica „Sfântul Nicolae" din Câmpina, situată în cartierul „Slobozia", se află pe terasa înaltă de pe partea dreaptă a râului Doftana, la aproximativ 250 m N de confluenţa acestuia cu râul Prahova. Acest areal este caracterizat de dealuri şi terase înalte situate de o parte şi de alta a râurilor Prahova şi Doftana. Lucrările de amenajare a unui sistem de drenaj în jurul casei parohiale au dus la descoperirea unor oase umane asociate cu ceramică. Astfel, în timpul săpării unui şanţ pe latura de SV a respectivei clădiri au fost descoperite trei grupaje de oase umane, în două cazuri oasele erau asociate cu fragmente ceramice. Deplasându-ne la faţa locului am constatat că au fost descoperite oase umane în conexiune anatomică şi vase din lut specifice epocii bronzului. Iniţial, în anul 2008 au fost „descoperite" şi distruse parţial trei morminte, respectiv M1, M2, M3. La deschiderea unui alt şanţ plasat paralel cu latura de S a clădirii parohiale, la aproximativ 4 metri, au mai fost descoperite alte trei morminte denumite convenţional M4, M5, M6. În anul 2009 am reluat cercetările şi am descoperit alte opt morminte. Patru sunt de inhumaţie şi patru de incineraţie. Descoperirea în acest loc a 14 morminte demonstrează prezenţa unei necropole din epoca bronzului. Până în prezent au fost descoperite şapte morminte de inhumaţie şi şapte de incineraţie. În anul 2009 au fost deschise două şanţuri, denumite convenţional S.I şi S.II 2009. S.I avea a fost orientată E - V, iar SII N - S, cele două secţiuni formând litera L. SI a avut 24 x 1,5 m, iar S.II 15 x 1,5 m. Pentru săparea unor morminte au fost deschise trei casete. Astfel la şanţul I au fost adosate două casete ambele pe latura de S pentru săparea mormintelor 6 şi 11, iar la SII a fost adosată pe latura de E o casetă pentru săparea mormintelor 9, 13, 14. Din cele opt morminte săpate în campania 2009 şase au avut inventar. Mormintele cu inventar sunt următoarele M7, M9, M10, M11, M13, M14. În M7 au fost descoperite două vase, în M11, M14 câte patru vase, iar în M9, M11, M13 câte un vas. Cele mai interesante şi bogate din punct de vedere al inventarului sunt mormintele 2, 6, 7, 10, 11 şi 14. Aveau depuse vase din lut, dar şi piese de podoabă din os. În mormântul 5 a fost descoperită o piesă din bronz. O mărgică a apărut şi în M10. Mormântul 7 avea groapa placată pe margini şi fund cu piatră. Pentru amenajarea mormintelor 7 şi 13 a fost utilizată piatră pentru realizarea unor movile deasupra gropii şi indivizilor înhumaţi. Trebuie remarcat că mormintele de inhumaţie, toate aşezate în poziţie chircită, au orientări diferite. Mormintele 1, 3, 6, 8, 11, 14 sunt de incineraţie, în cazul M3, M6, M11, M14 a fost descoperită şi ceramică alături de oase umane incinerate, iar la M6 alături de un vas o piesă de os. Morminte 2, 3, 4, 6, 7, 9, 10, 13, 14 au inventarul format din vase. În M5 a fost descoperită o piesă din bronz (inel de buclă?), plasată în zona mastoidei dreapta. Vase din M6 şi M11 decorate cu incizii (cusătură), împunsături şi caneluri verticale sunt specifice fazei târzii a culturii Monteoru. Vasul decorat prin împunsături din M2 are formă de kantaros, specifică fazelor finale ale culturii Tei. O ceaşcă fragmentară descoperită în M10 pare sa aparţină tot culturii Tei. Vasele din M7 au analogii cu ceramica Noua. În M6 şi M11 deşi au decor specific culturii Monteoru, o parte din vase prezintă puternice influenţe Noua. De altfel în M11 apar vase ce au analogii în cultura Noua. În M4, M5, M7, M13 au fost descoperite oase de animale, reprezentând probabil resturi de ofrande. Mai remarcăm că toate vasele descoperite în aceste morminte prezintă urme de ardere secundară. Caracterul incipient al cercetării, face ca discuţia legată de încadrarea cronologică să fie abordatăîn aceste rânduricu anumite rezerve. Situaţia stratigrafică nu este deocamdată foarte clară. Decaparea modernă, amenajările ulterioare din apropierea casei parohiale, fac ca informaţiile legate de stratigrafie să fie momentan incerte. Deşi au fost descoperite numai 14 morminte, apar rituri şi ritualuri de înmormântare diferite, dar şi un inventar specific unor manifestări culturale diferite. La o evaluare preliminară propunem plasarea cronologică a acestor descoperiri funerare într-un interval cronologic plasat la sfârşitul epocii bronzului mijlociu începutul bronzului târziu. Caracterul excepţional al acestei necropole constă în apariţia în cadrul ei a unor morminte datând din trei manifestări culturale distincte, respectiv Tei, Monteoru şi Noua.