Câmpia Turzii | Judeţ: Cluj | Punct: Nod Rutier | Anul: 2017
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2017
Perioade:
Evul Mediu;
Epoci:
Epoca migraţiilor;
Categorie:
Neatribuit; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Descoperire funerară; Necropolă;
Cod RAN:
| 55366.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
Câmpia Turzii
Localitate:
Câmpia Turzii
Punct:
Nod Rutier
Toponim:
Luna
Localizare:
| 55366.01 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pupeză | Luca Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Roman | Cristian Aurel | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Szabolcs | Nagy | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Cristea | Ştefana | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Ferenczi | Márton | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Grec | Florin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Piroska | Eszter | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Socol | Ionuţ | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Furcovici | Horia-Petru | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Daczo | Levente | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Keresztes | Timea | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Duruș | Mihaela | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Malinescu | Emanuel-Sorin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Balaș | Anamaria Ștefania | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Ciocan | Evelyn | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Zolya | Emőke-Krisztina | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Situl arheologic Luna - Nod Rutier se află pe prima terasă de pe malul drept al râului Arieş la ieşirea din Câmpia Turzii spre Târgu Mureş, de-a lungul DN 15. A fost identificat în anul 1999 cu ocazia lărgirii DN 151 şi parţial investigat în perioada 2009-2010, cu prilejul unei ample cercetări arheologice preventive desfăşurate în cadrul proiectului Autostrada Transilvania. Începând din anul 2013 cercetare arheologică este sistematică2. Situl arheologic se extinde şi în afara zonei afectate de proiectul Autostrada Transilvania. Din cercetările preventive (2009-2010, 2017) şi cele sistematice (2013–2017) reiese că situl cuprinde două aşezări (denumite Aşezarea I şi II) şi trei necropole (Necropola I, II şi III), care aparţin epocii avare (secolele VI-IX). Cercetările sistematice din anul 2017 le-au succedat pe cele preventive (a se vedea Luna – Centrul de Întreţinere şi Control din prezentul volum). Obiectivele campaniei din 2017 au fost de a delimita Necropola II spre est (limitele de sud şi de nord fiind surprinse în campaniile anterioare) şi de a finaliza cercetarea complexele identificate anterior dar necercetate. Tehnicile de săpătură au ţinut seama de condiţiile specifice ale sitului arheologic. În lucrările anterioare s-a stabilit stratigrafia generală a zonei, care a permis decaparea mecanică cu excavatorul a stratului de pământ superior, deranjat de lucrări agricole până la adâncimea de 0,30-0,40 m. Complexele conturate după decaparea mecanică au fost săpate manual. Documentarea lor a inclus desenarea, fotografie, întocmirea fişelor analitice, punerea pe planul topografic precum şi împachetarea şi înregistrarea materialului descoperit. În campania din anul 2017 a fost decapată o suprafaţă de cca. 1750 m2 şi au fost cercetate 65 complexe arheologice (o locuinţă, un şanţ şi 63 de morminte). În privinţa descoperirilor funerare, cercetările s-au desfăşurat în special în zona nord-estică a Necropolei II. Din cele 63 de morminte cercetate, 59 aparţin epocii avare timpurii şi mijlocii. Jefuirea mormintelor ce a avut loc chiar în epocă era mult mai intensă în această zonă decât în alte părţi ale necropolei. Dintre puţinele materiale arheologice rămase în inventarele funerare pot fi menţionate vase de ofrandă din lut, vârfuri de săgeţi, rar câte un vârf de lance, cuţite din fier, un pieptene din os, catarame din fier sau bronz, cercei din bronz, foarte rar din argint, sau mărgele din sticlă de diferite tipuri şi mărimi. Marea majoritate a acestor obiecte s-au păstrat fragmentar şi au apărut în poziţii secundare. Armele recuperate provin mai ales din afara sicriului. Doar două morminte cercetate în Necropola II nu au fost jefuite. Mormintele aparţin unor copii şi au un inventar funerar relativ modest. Într-un mormânt erau depuse o cataramă şi un cuţitaş din fier, iar în celălalt s-a găsit doar o pereche de cercei din bronz (argint?). În partea estică şi nord-estică a Necropolei II se concentrează cele mai multe morminte de cai. Mormintele de cai sunt individuale, dispuse în acelaşi şir şi pe aceeaşi direcţie cu mormintele umane, dar au o orientarea inversă, cu capul la est. Acest lucru s-a putut stabili şi în cazuri în care oasele erau bulversate, în primul rând datorită formei specifice ale gropilor. Acestea au fost săpate intenţionat mai înguste în capătul estic după forma şi dimensiunea craniului. Toate mormintele de cai cercetate în anul 2017 au fost jefuite în epocă. Dintre piesele recuperate menţionăm o scăriţă de fier cu talpa curbată spre exterior, un vârf de lance, catarame cu verigă ovală din fier sau aplici de bronz. În colţul nord-estic a Necropolei II, la cca 2,70 m spre est faţă de ultimul mormânt, s-a găsit un şanţ. S-a conturat doar capătul sudic al acestuia, păstrat pe o lungime de 12,60 m, fiind orientat N–S. Lăţimea şanţului variază între 0,26 şi 0,38 m, iar adâncimea maximă de la nivelul de identificare era de 0,12 m. Umplutura complexului era uşor afânată şi consta din pământ de culoare neagră. În umplutură s-au găsit puţine fragmente ceramice, chirpici şi câteva oase de animale. Datarea şi funcţionalitatea şanţului nu este foarte sigură, dat fiind puţinele informaţii pe care le avem. Cel mai probabil şanţul avea rolul de a separa spaţiul funerar de cel de locuit, având în vedere că la est de acesta nu au mai apărut morminte. În zona Necropolei III cercetările din 2017 au fost mult mai restrânse. Aici au fost cercetate patru morminte. Spre deosebire de mormintele din Necropola I şi Necropola II, cele din Necropola III nu au fost jefuite. Inventarul lor funerar conţinea obiecte specifice epocii avare târzii: mărgele din sticlă, cercei din bronz şi argint, catarame din fier, un vârf de lance, vârfuri de săgeţi, capete de curele din bronz, amnare, cuţite din fier sau vase de lemn de la care s-au păstrat inele de întărire din fier. Singura locuinţă cercetată în anul 2017 se află la limita dintre Necropola II şi Aşezarea I. Complexul făcea parte dintrun ansamblu de locuinţe aliniate de-a lungul unui drum orientat NE–SV. Locuinţa era de formă rectangulară, cu colţurile rotunjite, suprafaţa locuibilă fiind de cca. 10 m2. În colţul vestic s-a găsit un cuptor din piatră de râu cu vatră ovală. Materialul arheologic recuperat din umplutura locuinţei consta din puţine fragmente ceramice şi un fragment de chirpici. Complexul a fost ulterior secţionat de groapa unui mormânt de copil. Din inventarul funerar s-au recuperat doar câteva fragmente de la un pieptene de os. Analiza puţinului material descoperit nu oferă informaţii cronologice deosebite. Relaţia stratigrafică dintre cele două complexe datează locuinţa anterior Necropolei II, din care făcea probabil parte mo
Note:
1.
1 Lazarovici Gh., Meşter M., CCA - campania 1999, nr. 35. 2 Roman C. A., Nagy Sz., Piroska E., Tecar T. , Luna, jud. Cluj, punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2013, 2014, p. 83-84. Pupeză P., Nagy Sz., Piroska. E., Roman C.A., Luna, com. Luna jud. Cluj, punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2014, 2015, p. 100–101. Pupeză P., Nagy Sz., Piroska. E., Roman C.A., Luna, com. Luna jud. Cluj, punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2015, 2016, p. 53–54. Pupeză P., Nagy Sz., Piroska. E., Roman C.A., Luna, com. Luna jud. Cluj, punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2016, 2017, p. 85–87.