Câmpia Turzii | Judeţ: Cluj | Punct: Nod Rutier | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2015
Perioade:
Preistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Preistorie; Epoca migraţiilor;
Categorie:
Neatribuit; Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire; Locuire civilă; Aşezare deschisă; Descoperire funerară; Necropolă plană;
Cod RAN:
| 55366.01 |
Județ:
Cluj
Unitate administrativă:
mun. Câmpia Turzii
Localitate:
Câmpia Turzii
Punct:
Nod Rutier
Localizare:
| 55366.01 |
Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Pupeză | Luca Paul | responsabil | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Nagy | Szabolcs | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Roman | Cristian Aurel | participant | Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca |
| Covrig | Cosmin | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Piroska | Eszter | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Pop | Anca | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Péter | Szilvia Sára | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Kócza | Richárd Róbert | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Szász | Hajnal | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Furcovici | Horia-Petru | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
| Taloș | Teodor | participant | Universitatea "Babeş - Bolyai", Cluj-Napoca |
Raport:
Perioada de desfăşurare a campaniei: 21.10.2015 - 13.11.2015
Situl arheologic Luna - Nod Rutier este amplasat pe prima terasă de pe malul drept al râului Arieş, la ieşirea din Câmpia Turzii spre Târgu Mureş, de-a lungul DN 15. Din punct de vedere administrativ parţial aparţine oraşului Câmpia Turzii şi parţial comunei Luna.
Situl a fost identificat în anul 1999 cu ocazia lărgirii DN 15, când au fost cercetate câteva locuinţe din epoca romană târzie şi din evul mediu timpuriu(32).
Săpăturile arheologice au luat amploare începând din 2009, în cadrul proiectului Autostrada Transilvania. O campanie de cercetare mai amplă a avut loc în vara anului următor până în toamnă, când, din cauza problemelor de finanţare toate lucrările de la Nodul Rutier au fost oprite, blocându-se totodată şi cercetarea arheologică. Având în vedere că lucrările de construcţie nu au fost reluate timp de 3 ani (de fapt, nici până astăzi), din 2013, săpăturile arheologice se desfăşoară sub formă de cercetare arheologică sistematică. Din cauza lipsei de fonduri (şantierul nu a beneficiat de finanţare din partea Ministerului Culturii, costurile ultimelor campanii fiind acoperite din bugetul redus al MNIT şi din sponsorizări), evident şi rezultatele au fost mult mai modeste, cel puţin din punct de vedere al complexelor finalizate(33).
Din cele 20,9 ha afectate de proiect, situl arheologic ocupă circa 5 ha, din care a fost cercetat aproximativ 1 ha. Restul suprafeţei a fost decopertat doar parţial fiind identificate şi luate în evidenţă complexele arheologice, fără a fi şi cercetate. Situl se extinde şi în afara zonei afectate de proiectul Autostrada Transilvania, dimensiunea sa totală fiind mult mai mare.
Descoperirile din campaniile arheologice (2009-2010, 2013-2015) au confirmat faptul, că în momentul actual, pentru epoca avară (secolele VI–X), situl de la Luna-Nod Rutier reprezintă cel mai mare sit de acest fel din România. Pe parcursul cercetărilor au fost identificate în total 691 de complexe, dintre care 624 sunt complexe funerare (morminte) şi 67 complexe de habitat (gropi, cuptoare, locuinţe). Cercetarea a fost finalizată pentru aproximativ 50% din aceste complexe arheologice.
Campania din 2015 s-a derulat în două etape. În prima etapă a fost pregătită pentru cercetare suprafaţa de cca. 1 ha decopertată în anul 2010, prin curăţarea manuală, reidentificarea şi marcarea complexelor arheologice. A doua etapă a campaniei a presupus cercetarea propriu-zisă: golirea complexelor prin săpare manuală, documentarea lor grafică şi fotografică, întocmirea de fişe, alcătuirea planului topografic, precum şi înregistrarea, inventarierea sau depozitarea materialului arheologic descoperit.
Lipsa de fonduri, problemele logistice neprevăzute (situl arheologic se află la 50 km de Cluj-Napoca, iar deplasările efectuate de multe ori cu maşina personală, au limitat numărul tehnicienilor de săpătură la maxim 4 persoane), precum şi vremea nefavorabilă au influenţat în mod negativ rezultatele. Prin urmare, în campania din 2015 au fost cercetate integral doar 13 complexe arheologice (4 locuinţe şi 9 morminte), iar suprafaţa totală cercetată a fost de aproximativ 170 mp. În cursul lucrărilor au apărut şi două complexe noi.
Cercetările s-au desfăşurat în mare parte în zona aşezării suprapusă de mormintele corespunzătoare fazei târzii din necropolă. Planul aşezării arată o anumită sistematizare, locuinţele fiind aliniate conform unor trame stradale. Locuinţele săpate în această campanie aveau suprafaţa locuibilă aproximativ 9 mp. Erau adâncite în pământ şi în plan aveau formă patrulateră cu colţurile rotunjite. La nivelul podelei, pe margini s-au conturat urmele gropilor de stâlpi care susţineau acoperişul. Instalaţii de foc au fost identificate în două locuinţe, ambele fiind amenajate în colţul estic (un cuptor de tip pietrar, respectiv o vatră înconjurată cu pietre de râu de dimensiuni medii). Prezenţa materialului arheologic în cantităţi extrem de reduse precum şi lipsa urmelor de incendiere indică faptul că locuinţele au fost abandonate în mod paşnic. Din umplutura gropilor au fost recoltate puţine fragmente ceramice, oase de animale şi foarte puţine obiecte de metal. Materialul arheologic, în special ceramica, prezintă numeroase analogii cu materialele din necropola aflată în apropiere.
În ceea ce priveşte complexele funerare, ritul de înmormântare a fost exclusiv inhumaţia, iar după inventarul funerar se pot diferenţia clar două faze cronologice. Din cele 9 morminte săpate, 7 aparţin primei faze (epoca avară timpurie şi mijlocie). Cu excepţia unuia, mormintele au fost jefuite încă din antichitate. Puţinele materiale arheologice (vase de ofrandă, cuţit de fier, pieptene din os, cataramă de fier, mai rar din bronz) rămase în urma jefuitorilor, s-au păstrat de obicei fragmentar şi au apărut în poziţii secundare, la diferite adâncimi. Cele două morminte din a doua fază nu au fost deranjate. Inventarul lor conţin obiecte specifice epocii avare târzii şi aparţin unui grup restrâns de morminte databile ulterior funcţionării aşezării, unele morminte fiind săpate chiar în complexele fostei aşezări. Un mormânt, cu inventar ceva mai bogat, avea depus un şirag de mărgele din sticlă şi cercei simpli din bronz.
Note:
1.
32. Lazarovici Gh., Meşter M., Câmpia Turzii, jud. Cluj, în CCA - Campania 1999, 2000, nr. 35.
33. Roman C. A., Nagy Sz., Piroska E., Tecar T., Luna, jud. Cluj, punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2013, 2014, nr. 50, p. 83-84;
Pupeză P., Nagy Sz., Piroska E., Roman C. A., Luna,com. Luna jud. Cluj, punct: Nod Rutier, în CCA - campania 2014, 2015, nr. 48, p. 100-101.