Bumbeşti-Jiu | Judeţ: Gorj | Punct: Gară, Vârtop | Anul: 2015
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Calotoiu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
| Hortopan | Dumitru | participant | Muzeul Judeţean "Alexandru Ştefulescu" Gorj |
Raport:
Supravegherea arheologică a fost determinată de reabilitarea şi modernizarea DN 66 prin lucrări de lărgire a carosabilului. S-a urmărit ca lucrările aferente proiectului de infrastructură rutieră să nu afecteze eventualele vestigiile arheologice deoarece traseul drumului, amenajat încă din 1960, se află în aria de protecţie a sitului „Castrul şi aşezarea civilă de la Bumbeşti Jiu – Gară”, cod RAN 79317.01, cod LMI-GJ-I-S-A-09126 şi străbate „Castrul şi aşezarea civilă de la Bumbeşti-Jiu-Vârtop”, cod RAN 79317.02, cod LMI-GJ-I-s-B-09127.
Lucrările de reabilitare a structurii rutiere în zona Rovinari - Bumbeşti Jiu sunt realizate de Asocierea Comsa S.A.U - S.C Corporate Management Solutions SRL în conformitate cu prevederile avizului de specialitate nr. 71/M/ 02.04.2015 emis de Ministerul Culturii.
Suprevegherea arheologică a fost efectuată de arheologi ai Muzeului Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”, în baza autorizaţiilor Ministerului Culturii, Direcţia Generală Juridică şi Patrimoniu Cultural, nr. 122/30.04.2015 şi 123/30.04.2015.
Supravegherea arheologică s-a desfăşurat pentru lucrările realizate prin secţiuni pe acostamentul DN 66 cu lăţime de 1,4 m şi o adâncime de 1,67 m de o parte şi alta (Est şi Vest) a carosabilului. În aceste secţiuni constructorul a introdus FAP-uri de beton armat, conform proiectului tehnic prezentat şi aprobat atât în Comisia Naţională de Arheologie, cât şi în Comisia Monumentelor Istorice, pe de-o parte pentru protejarea vestigiilor arheologice şi, pe de altă parte, ca în cazul unei cercetări arheologice sistematice efectuată în imediata apropierea a drumului să nu fie afectată stabilitatea acestuia şi să se respecte normele legale privind siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Peste FAP-urile de beton armat s-au pus rigole de acostament pentru scurgerea apei pluviale, această soluţie de poziţionare a rigolelor s-a adoptat după aprobarea proiectului tehnic şi s-a realizat pentru aceeaşi raţiune, de a nu afecta eventualele structuri arheologice care puteau fi identificate pe traseu.
În ceea ce priveşte rezultatele obţinute în urma efectuării secţiunilor pe acostamentul DN 66 – Est şi Vest, la marginea carosabilului, conform avizului tehnic de specialitate dat de Ministerul Culturii, s-au găsit puţine fragmente ceramice antrenate/rulate în nivelul deranjat de lucrările amenajare a DN 66 din anii 1960 - 1964.
Pe acostamentul drumului s-a constatat că zona în care s-au practicat aceste secţiuni a fost modificată anterior actualelor lucrări de infrastructură rutieră, de lucrările de construire a drumului naţional din anii 1960-1964.
Activitatea de supraveghere arheologică a fost determinată de lucrările de reabilitare a DN66 în zona siturilor arheologice de la Bumbeşti Jiu - Vârtop şi Bumbeşti-Jiu - Gară pe o lăţime de 1,4 m Est şi Vest de o parte şi alta de marginea amprizei drumului şi 1,67 m adâncime.
Supravegherea arheologică în zona sitului arheologic de la Bumbeşti-Jiu - Vârtop s-a desfăşurat de-a lungul DN66 km 90+880 - km 90+520 pe partea de Vest şi km 90+880 - km 90+590 pe partea de Est, între km 90+540-km 90+590 s-a efectuat o casetă lată de 2 m şi 3,5 m, cu o adâncime de 0,40 m-1,20 m la unirea drumului vechi cu cel nou, şi lucrări de consolidare a podului peste calea ferată pe vechiile terasamente.
În zona sitului arheologic de la Bumbeşti-Jiu - Gară, supravegherea arheologică s-a efectuat de-a lungul acostamentului la marginea carosabilului DN 66 între km 89+190 şi km 90+140 de o parte şi de alta a DN cu aceleaşi dimensiuni (l: 1,4 m şi ad: 1,67 m), cu excepţia zonelor de parcare, între km 89+720 şi km 89+880 în partea de Vest şi între km 89+705 şi km 89+760 partea de Est, unde nu s-au făcut lucrări de stabilizare a drumului naţional.
Scopul investigaţiei a fost urmărirea prezenţei sau absenţei materialelor arheologice, a structurilor, a complexelor, artefactelor din zona afectată de reabilitarea DN 66.
Nu au fost depistate structuri sau complexe arheologice în secţiunile practicate pe terasamentele acostamentului DN66 datorită deranjamentelor provocate de vechile lucrări de construire a drumului.
Puţinele fragmente ceramice identificate în aceste secţiuni sunt rulate sau se găsesc în umpluturi de pământ deranjat, amestecate cu material taluzat odată cu modernizarea drumului în anii 1960.
Evaluarea riscurilor patrimoniului cultural în relaţie cu implementarea proiectului de reabilitare a DN 66.
Supravegherea arheologică a constat în verificarea atentă a segmentelor în lucru şi păstrarea vestigiilor arheologice descoperite în anii anteriori, care intrau în zona de incidenţă a tronsoanelor cu FAP-uri de beton armat cu destinaţia de a proteja eventualele structuri arheologice identificate in imediata apropiere a drumului. Au fost trei situaţii în care au fost protejate zidurile fragmentare care se întrerup la 0.70-0.80 m de marginea carosabilului şi care sunt la o adâncime de -0,70 -0,90 m de suprafaţa solului, fiind descoperite în urma cercetărilor arheologice preventive anterioare (2013). Astfel, s-a săpat 18-20 cm în solul vegetal, nedezvelindu-se zidurile fragmentare şi s-a pus un strat de nisip peste care s-a turnat o şapă de ciment lată de 1.2 m şi groasă de 15-18 cm, conferind atât protecţia structurilor cât şi stabilitatea drumului.
Această şapă de ciment pusă la suprafaţa solului cu o grosime de 15-18 cm nu afectează fragmentele de ziduri antice, deoarece acestea se află la 0,70-0,80 m adâncime fiind păstrate „in situ”. Acestea au fost acoperite, în anii anteriori, cu nisip şi pământ.
Pentru segmentele lucrate pe acostamentul DN 66 şi punerea de FAP-uri de beton armat, în urma lucrărilor de reabilitare a drumului au fost realizate fotografii care au fost arhivate şi se păstrează la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu”.
Suprafaţa totală a sectoarelor de reabilitare a DN 66 între km 89+190 şi km 90+880 a avut o lungime de 1,25 km în care s-au inclus parcările, intrările pe drumurile adiacente, precum şi podul peste calea ferată. Au fost efectuate secţiuni pe acostamentele DN 66 Est-Vest cu o lăţime de 1,4 m iar în alte situaţii de 1,2 m şi o adâncime de 1,67 m.
Aşa cum am apreciat în cuprinsul acestui raport, pe toate aceste secţiuni deschise de-a lungul acostamentelor DN 66 nu au fost identificate urme de interes argheologic datorită poziţiei acestora (în marginea carosabilului drumului), terenul fiind deja deranjat de vechile lucrări de amenajare a drumului din anii 1960-1964.
Sporadic, au fost depistate fragmente ceramice rulate în umpluturile terasamentelor realizate odată cu construirea drumului cu decenii în urmă.
Trebuie menţionat faptul că au fost protejate şi păstrate fragmente de ziduri (de câte 0,40-0,50 m lungime), care au fost descoperite în urma cercetărilor arheologice preventive din 2013. A fost turnată la suprafaţa solului câte o şapă de ciment groasă de 15-18 cm unde au fost depistate fragmente de ziduri, care se întrerupeau la 0,70-0,80 m de carosabil cu o elevaţie de 0,30 -0,40 cm şi se află la o adâncime de 0,70-0,90 m de suprafaţa solului.
Supravegherea arheologică a fost realizată de specialiştii de la Muzeul Judeţean Gorj „Alexandru Ştefulescu” în perioada 15 mai - 18 septembrie 2015 pe tronsoul cuprinse între km 89+190 şi km 90+880, de o parte şi de alta a DN 66 în zona siturilor arheologice de la Bumbeşti-Jiu-Vârtop şi Bumbeşti-Jiu-Gară datorită noilor lucrări de reabilitare a DN 66.
Precizăm că lucrările de reabilitare nu au afectat cele două situri, deoarece acestea erau deja distruse de lucrările de construire a drumului naţional realizate în urmă cu câteva decenii. Cercetarea arheologică, sub toate aspectele ei, concretizată în această zonă a contribuit la recuperarea unor materiale şi aplicarea unei soluţii de protejare a patrimoniului conform avizului emis de Ministerul Culturii.
Putem concluziona că, nu au fost descoperite complexe arheologice coerente, stratigrafia zonei celor două situri arheologice fiind puternic afectată în urma lucrărilor de construire a drumului din anii 1960-1964. Nivelul arheologic a fost puternic perturbat de realizarea structurii interne a drumului şi au fost găsite foarte puţine fragmente ceramice şi acestea rulate în umpluturile de terasament.
Documentaţia de şantier a fost arhivată la Muzeul de Istorie şi Arheologie “Alexandru Şefulescu”, din Târgu-Jiu.
Câte o copie în format tipărit şi una digital a Raportului de supraveghere arheologică va fi predată Direcţiei Judeţene pentru Cultură Gorj şi finanţatorului lucrărilor pe DN 66 în zona siturilor de la Bumbeşti-Jiu, respectiv Asocierea Comsa S.A.U-S.C Corporate Management Solutions SRL.