Buda | Comuna: Blăgeşti | Judeţ: Bacău | Punct: Dealul Viilor | Anul: 2013
CC BY-SA 4.0 Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bucşă | Valentin | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Istina | Lăcrămioara Elena | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Dobrescu | Roxana | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Doboş | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dumitraşcu | Valentin | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bălescu | Sanda | participant | Mission archéologique française |
| Kostek | Antoine | participant | Mission archéologique française |
| Depreux | Bruno | participant | Mission archéologique française |
| Ciornei | Alexandru | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Nica | Cristina | participant | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi |
| Niţă-Bălăşescu | Loredana-Cristina | participant | Universitatea "Valahia", Târgovişte |
| Tuffreau | Alain | participant | Université des Sciences et Technologies, Lille, France |
Raport:
Aşezarea de la Buda (46° 40’ 07. 39” N; 26° 41’ 31.42 E; altitudine: 343 m), situată pe Dealul Viilor, este dificil de localizat în vechile publicaţii. De aceea, unul dintre obiectivele campaniei 2012 a fost acela de a identifica locul aşezării paleolitice.
În 2012 au fost deschise două sondaje (S3: 3 x 2 m şi S4: 2 x 2 m) aflate la o distanţă de de 4,3 m la est de vechile săpături, lucru care a necesitat curăţarea vegetaţiei, în condiţii dificile. În 2013 săpăturile au pornit de la S3, nivelul superior fiind săpat pe o suprafaţă de 13 m2, iar cel inferior pe o suprafaţă de 10 m2. Sedimentul a fost tamisat în scopul recuperării pieselor de dimensiuni foarte mici din silex şi os.
Stratigrafia
Secvenţa stratigrafică observată în S3 este următoarea: De sus în jos:
• Unitatea 1: Solul vegetal. Grosime: 0,2 - 0,3 m;
• Unitatea 2: Limon brun gălbui (10 YR 5/4). Grosime: 0,7 m;
• Unitatea 3: Limon maroniu (10 YR 5/3). Grosime: 0,2 - 0,3 m;
• Unitatea 4: Limon brun, uşor gălbui (10 YR 6/4), vizibil pe o grosime de 0, 25 m.
• Unitatea 5: Nisip gălbui (2,5 Y 7/6) cu blocuri de gresie. Unitatea 4 conţine nivelurile arheologice C1 şi C2. Fragmente de os au fost trimise la Laboratorul din Oxford (Oxford Radiocarbon Accelerator Unit) pentru datări AMS. Cele două niveluri arheologice sunt separate de 30-40 cm de sediment steril. Cele două ocupaţii paleolitice, C1 şi C2 nu au suferit acţiunea proceselor tafonomice. Starea de conservare a materialului osos este destul de bună pentru un sit în aer liber. Pe o suprafaţă de 13 m2, în nivelul C1 apar două concentrări importante de piese, una la est ( m2: M14, N14, N10 cu fragmente osoase, concentraţie de ocru şi puţin material litic) şi o alta la vest (m2: M10, N10 cu fragmente de os si ceva mai mult material litic). În nivelul C2, săpat însă pe o suprafaţă mai restrânsă (10 m2) constatăm o concentrare a materialului arheologic în partea de vest a secţiunii.
Industria litică
Materialul litic descoperit în 2013 din sondajul S3 (nivelurile C1
şi C2) constă din 103 piese:
- 28 produse laminare (21 lamele şi 7 lame)
- 25 aşchii
- 13 unelte
- 2 chutes de burin
- 1 spărtură
- 33 esquilles
- 1 chopper
Lamele (1 întreagă, 3 proximale, 2 meziale, 1 distală) au o lăţime medie de 11,95 mm şi o grosime medie de 3,57 mm. Sunt lame destul de fine. Taloanele observate sunt: de tip neted (2) şi linear (1). Percuţia este directă, dură. Tehnologic, aceste suporturi sunt lame de plein débitage (6), una singură fiind o sous-crête tabulaire. Sunt uşor arcuite şi în secţiune sunt trapezoidale. Fracturarea s-a făcut prin flexiune.
Lamelele sunt reprezentate de: 2 întregi, 7 proximale, 11 meziale şi 1 distală. Piesele întregi au lungimi de 25,07 mm şi 49,65 mm. Lăţimea este cuprinsă între valorile de 3,84 mm şi 9,91 mm, iar grosimea între 0,91 mm şi 5,29 mm. Valorile medii ale lăţimii şi grosimii pe întreg eşantionul sunt de 6,63 mm şi 2,06 mm. Au fost observate două clase de lamele: foarte fine (9 piese) şi fine (12 piese).
Lamelele sunt în general arcuite şi prezintă o regularitate medie a marginilor şi nervurilor. Tipurile de taloane sunt: 7 punctiforme, 1 neted, 1 linear. Lamelele au fost debitate prin percuţie dură (8) şi mai rar prin cea de tip moale (1). În general piesele sunt de plein débitage (17), dat au fost observate şi piese de tip sous-crêtes dorsales şi tabulaires (3) şi o néo-crête. Fracturarea pieselor s-a produs în general prin flexiune (14). In secţiune, lamelele triunghiulare predomină.
Aşchiile (16 întregi, 7 proximale, 2 distale) au următoarele dimensiuni medii: L = 18,80 mm, l = 18,51 mm, gr. = 2,73 mm. Pe două aşchii s-a observat prezenţa cortexului (plaja corticală este de
10% şi 85%). Tipurile de talon sunt destul de diverse: neted (9), diedru (1), faţetat (2), cortical (1), punctiform (5). Aşchiile au fost debitate prin percuţie directă dură (22). Pe o singură aşchie s-au observat stigmatele percuţiei directe moi. Fazele tehnologice observate sunt: prepararea (1) şi plein débitage (22). Pentru că sedimentul a fost tamisat, a fost identificată o aşchie de retuş. Pe două aşchii se văd urme de foc; opt prezintă accidente de debitaj (outrepassages et réfléchissements).
Uneltele identificate sunt reprezentate de: burine (2), lamelles à dos (5), vârf La Gravette (1), microgravettes (2), lamă encochée (1), aşchii retuşate (2).
Fauna
În timpul campaniei 2013 au fost descoperite aproximativ 100 de resturi faunistice, majoritatea fiind fragmente. Suprafaţa osului este afectată de acţiunea rădăcinilor sau de coroziunea geochimică, ceea ce a făcut de multe ori imposibilă identificarea tipului de tăietură. Cu toate acestea, fracturarea oaselor lungi ale membrelor este de origine antropică având în vedere că pe oase nu apar urme de carnivore.
Toate fragmentele apărute în timpul campaniei din 2013 sunt de bizon (în 2012 au fost descoperite câteva oase de ren). Ca oase întregi amintim doar tarsienele, carpienele şi falangele. În afara unui fragment de pelvis şi a unui fragment de mandibulă, toate fragmentele osoase aparţin părţii distale a picioarelor (radius, tibia, tarsiene, carpiene, falange). Fauna descoperită la Buda prezintă caracteristicile faunei siturilor de abataj, unde extremităţile membrelor sunt abandonate pe sit, fiind luate doar acele părţi ale animalului bogate în carne.