Buda | Comuna: Blăgeşti | Judeţ: Bacău | Punct: Dealul Viilor | Anul: 2012
CC BY-SA 4.0 Fără Ilustrații
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Bucşă | Valentin | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Istina | Lăcrămioara Elena | participant | Complexul Muzeal "Iulian Antonescu", Bacău |
| Dobrescu | Roxana | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bălescu | Sanda | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Doboş | Adrian | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Dumitraşcu | Valentin | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Tuffreau | Alain | responsabil | Mission archéologique française |
| Bernard | Vincent | participant | Mission archéologique française |
| Bruge | Louis | participant | Mission archéologique française |
| Debenne | Antoine | participant | Mission archéologique française |
| Duda | Tristan | participant | Mission archéologique française |
| Durand | Pascal | participant | Mission archéologique française |
| Kostek | Antoine | participant | Mission archéologique française |
| Loppe | Jonathan | participant | Mission archéologique française |
| Richer | Marion | participant | Mission archéologique française |
| Ciornei | Alexandru | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
| Florea | Mihai | participant | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Raport:
Situl de la Buda (46° 40’ 07. 39” N; 26° 41’ 31.42 E; altitudine: 343 m), care domină valea cu o lungime de 140 m, nu poate fi accesat decât pe o potecă abruptă ce porneşte din sat. Primele cercetări sistematice au fost efectuate în anii 1958-1960 de către un colectiv alcătuit din C.S.Nicolăescu-Plopşor, Viorel Căpitanu, Vasile Ursache, C.Buzdugan. Suprafaţa săpată a fost de cca. 510 m². Aceste săpături au constat din 8 secţiuni. Au fost puse în evidenţă trei niveluri de locuire paleolitică, toate atribuite de descoperitori gravettianului. Cercetările arheologice au fost reluate în 2012 de o echipă mixtă româno-franceză. Vechile săpături au constat în deschiderea unor şanturi paralele, care au fost doar în parte astupate, iar în prezent sunt ascunse de vegetaţie.
Au fost deschise două sondaje (S3: 3 x 2 m şi S4: 2 x 2 m) aflate la o distanţă de de 4,3 m la est de vechile săpături, lucru care a necesitat curăţarea vegetaţiei, în condiţii dificile.
De îndată ce primul nivel arheologic a fost atins, sedimentul a fost cernut sistematic, ceea ce a permis recuperarea de lamele à dos.
Stratigrafia
Secvenţa stratigrafică observată în cele două sondaje este aceeaşi:
De sus în jos:
Unitatea 1: Solul vegetal. Grosime: 0,2 - 0,3 m;
Unitatea 2: Limon brun gălbui (10 YR 5/4). Grosime: 0,7 m;
Unitatea 3: Limon maroniu (10 YR 5/3). Grosime: 0,2 - 0,3 m;
Unitatea 4: Limon brun, uşor gălbui (10 YR 6/4), vizibil pe o grosime de 0, 25 m.
In unitatea 3 a fost identificat un nivel arheologic (nivelul C), în care au fost recuperate oase de Bison (falange) şi de Rangifer (tibia şi astragal), aflate în conexiune anatomică. Acestea sunt depozite coluviale având la bază formaţiuni miocene.
Industria litică
Materialul litic descoperit în 2012 din sondajele S3 şi S4 (nivel C) constă din 87 de piese:
- 20 produse laminare (12 lamele şi 8 lame)
- 12 aşchii
- 3 unelte
- 1 spărtură
- 51 esquilles
Lamelele (8 fragmente meziale şi 3 proximale) au o lăţime medie de 5,38 mm şi o grosime medie de 1,46 mm. Toate piesele se situează din punct de vedere tehnologic în faza de plein débitage.
Lamele (1 intreagă, 5 proximale, 1 mezială, 1 distală) au o lăţime medie de 14,91 mm şi o grosime medie de 4,16 mm. Acolo unde a putut fi observat, talonul este de tip neted (3) şi punctiform (3). Tehnologic, aceste suporturi se află în diferite faze de debitaj: începutul debitajului (sous-crête tabulaire 1, sous-crête dorsale 1), plein débitage (4), reamenajare (table 1, néo-crête parţială 1).
Aşchiile (5 întregi, 4 proximale, 3 distale) au următoarele dimensiuni medii: L = 13,43 mm, l = 16,93 mm, gr. = 2,19 mm. Au fost observate mai multe tipuri de talon: neted (2), diedru (1), cortical (1), punctiform (4). Aşchiile au fost debitate prin percuţie directă dură. Fazele tehnologice observate sunt: prepararea (2) şi plein débitage (8). Pentru că sedimentul a fost tamisat, au fost identificate două aşchii de retuş.
Uneltele identificate sunt reprezentate de două lamele à dos şi o lamelă retuşată.
În plus, la tamisaj, au mai fost descoperite 51 de esquilles şi o spărtură.
Întregul material litic descoperit în 2012 este făcut pe silex.