Bucureşti | Punct: aleea Scroviştea, nr. 56-60, sector 1 | Anul: 2006
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2006
Perioade:
Preistorie; Protoistorie;
Epoci:
Epoca bronzului; La Tène;
Categorie:
Agricultură şi subzistenţă; Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 179132.58 |
Județ:
Bucureşti
Unitate administrativă:
mun. Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Punct:
aleea Scroviştea, nr. 56-60, sector 1
Localizare:
| 179132.58 |
Lista Ilustrațiilor - 2
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Măgureanu | Andrei Mircea | participant | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
| Bojică | Cătălin | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | participant | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Obiectivul cercetării l-a constituit eliberarea de sarcină arheologică pentru un teren proprietate privată, unde va fi construită o locuinţă personală.
Zona cercetată se află pe terasa de S-E a lacului Griviţa. În zonă au mai fost efectuate cercetări arheologice de către D.V.Rosetti, începând cu anii ‘301. Cele mai recente săpături sunt din anul 2005, când au fost cercetate complexe aparţinând epocii Latène2.
Suprafaţa cercetată în 2006 se află la 20 m V de săpătura din 2005. Au fost efectuate cinci secţiuni şi patru casete, care au permis cercetarea întregii proprietăţi (200 mp).
Stratul vegetal a fost înlăturat prin decapare mecanică.
Descrierea situaţiei stratigrafice este următoarea:
- stratul vegetal, cu o grosime ce variază între 0,25 - 0,30 m;
- stratul de pământ cenuşiu în care au apărut materiale arheologice, gros de cca. 0,50m.
- strat de lut galben, compact, steril din punct de vedere arheologic, ce apare la ad. de 0,75 - 0,80 m.
Adâncimea maximă de săpare atinsă are valori cuprinse între 0,90 şi 1,50 m.
Au fost surprinse 5 complexe de locuire aparţinând celei de-a doua epoci a fierului (sec. II - I a.Chr.) şi mileniului I p.Chr. (sec VI-VII p. Chr.).
Epoca Bronzului
Materialul arheologic recoltat din strat, în special din S. 1, atestă ocuparea zonei în epoca bronzului (culturile Glina şi Tei). Nu a fost identificat nici un complex care să aparţină acestei perioade.
Epoca Latène, sec. II - I a.Chr.
Complexele de locuire constau dintr-o locuinţă şi 3 gropi menajere.
Locuinţa 1 - cpl. 1
În carourile 1 şi 2 ale S. 4 s-a conturat în grund locuinţa 1. Pentru cercetare a fost deschisă şi C 1. Groapa pornea imediat de sub nivelul vegetal, fapt ce a făcut imposibilă surprinderea nivelului de săpare antic. De formă rectangulară, construcţia are dimensiunile de 3,2 x 3,5 m şi orientarea E-V. Drept urme ale unei suprastructuri din lemn au fost identificate 2 gropi de pari, amplasate aprox. pe mijlocul laturilor de N şi E. Podeaua a fost surprinsă la ad. de 0.70 m faţă de nivelul actual.Pe latura de Sud, pe mijlocul laturii, locuinţa avea o groapă, fără materiale arheologice (de provizii ?) cu dimensiunile surprinse în grund de 0,8 x 0,7 m. Groapa se adâncea cu aproape 0,6 m sub nivelul podelei. Nu au fost identificate urme ale unei instalaţii de foc.
Gr 1 - cpl 2.
În carourile 1 şi 2 ale S. 3 şi în C. 2 a fost cercetată o groapă menajeră. Complexul are o formă circulară în grund şi una aprox. rectangulară în secţiune. Dimensiunile sunt de 1,00 x 1,30 m la nivelul de surprindere şi atinge o adâncime maximă de 1,30 m faţă de nivelul actual.
Gr 2 - cpl 4.
În caroul 2 al S. 5 a fost cercetată cea de a doua groapă menajeră, în care au fost descoperite căteva fragmente ceramice. Complexul nu a fost cercetat integral. Dimensiunile surprinse sunt de 1,20 x 0,40 m. Adâncimea maximă este de 1,10 m.
Gr 3 - cpl 5.
În caroul 3 al S. 5 şi în caseta 4 a fost cercetată o a treia groapă menajeră, în care au fost descoperite mai multe fragmente ceramice. Complexul are o formă uşor ovală în grund şi una aprox. trapezoidală în secţiune. Dimensiunile sunt de 1,90 x 1,50 m la nivelul de surprindere şi atinge o adâncime maximă de 1,80 m faţă de nivelul actual.
Inventarul complexelor este exclusiv ceramic3. Au fost identificate fragmente de cupe de fructiere lucrate la roată (pastă cenuşie) şi cu mâna (pastă cenuşie şi neagră lustruită), fragmente de picior cilindric al unor fructiere lucrate la roată (pastă cenuşie), pereţi de la vase lucrate cu mâna (pastă neagră lustruită), pereţi şi funduri de vase lucrate cu mâna, cu suprafaţa tratată cu barbotină (pastă cărămizie), de castron nedecorat, lucrat la roată (pastă cenuşie), câteva funduri inelare provenind de la vase lucrate la roată (pastă cenuşie), precum şi o jumătate de fusaiolă.
Caracteristicile materialului ceramic - categorii de pastă şi de forme ceramice -permit datarea în perioada cuprinsă între a doua jumătate a sec. II şi prima jumătate a sec. I a.Chr.
Bune analogii pentru ceramică se găsesc în aşezările Latène atribuite culturii geto - dacice clasice cercetate la Bucureşti - Căţelu Nou4, Cârlomăneşti5, Vlădiceasca6, precum şi în alte situri din zona Bucureştilor7. Epoca Migraţiilor (sec VI-VII)
Nu a fost identificat un nivel de locuire
Locuinţa 2 - cpl 3.
În carourile 3 şi 4 ale S. 5, s-a conturat în grund locuinţa 2. Pentru cercetare au fost deschise C. 3 şi C. 4. Groapa pornea imediat de sub nivelul vegetal decapat, fapt ce a făcut imposibilă surprinderea nivelului de săpare antic. De formă aprox. rectangulară, construcţia are dimensiunile de 3,60 x 3,30 m şi orientarea E - V. Pe margini, de jur împrejur, s-a putut observa că această construcţie avea o şănţuire cu dimensiunile (în secţiune) de 0,20 x 0,20m.
În colţul de NE era un cuptor amenajat într-un calup de pământ cruţat, cu dimensiunile surprinse de 1 x 1,10 m. Vatra era de formă aprox. circulară (0,50 x 0,60 cm). Crusta avea 0,8 cm şi o difuziune a căldurii de 3-4 cm. Pereţii erau lutuiţi. Gura cuptorului era marcată de două funduri de vase lucrate cu mâna.
În partea dreaptă a cuptorului, între acesta şi peretele construcţiei, se afla un calup compact de chirpic amestecat cu fragmente ceramice şi rare resturi de ceramică topită. Pe partea dinspre interiorul atelierului, calupul era lutuit.
Pe marginile cuptorului a fost construit un dreptunghi cu pereţi realizaţi din vălătuci şi fragmente ceramice. Aceştia erau clădiţi astfel : un rând de vălătuci, un rând de fragmente ceramice, fixate cu lut între ele.
Podeaua, surprinsă la -0,80 m faţă de nivelul actual de călcare, a fost realizată din scânduri: pe toată suprafaţa complexului au fost identificate resturi carbonizate. De asemenea, au fost surprinse şi resturi ale diferitelor bârne şi scânduri ce făceau parte din suprastructură. Una dintre acestea avea o gaură de formă trapezoidală destinată îmbinării cu o altă bârnă.
De pe podea şi din zona cuptorului a fost recoltat un numeros material ceramic, precum şi o unealtă din bronz. Fragmentele ceramice descoperite constau din buze, pereţi şi funduri de vase lucrate de mână şi la roata olarului. Raportul statistic între tehnici este net dominant în favoarea ceramicii lucrate cu mâna. Materialul este în cea mai mare parte nedecorat. Pe un singur fragment lucrat cu roata au apărut linii incizate dispuse în registre paralele. A fost identificată o singură formă ceramică, oala, cu analogii în majoritatea siturilor din zona Bucureştiului: Străuleşti-Lunca8, Bucureşti - Ciurel9, Bucureşti - Căţelul Nou10.
Unealta din bronz este o dăltiţă - gravor miniaturală.
Pe baza inventarului ceramic putem data complexul în sec. VI-VII p.Chr.
Note:
1.
6. Trohani 1975, p. 151-175
7. Turcu 1969, p. 163-178; Turcu 1972, p. 65-72
8. Constantiniu 1963, 90
9. Dolinescu-Ferche 1979, 179-230
10. Leahu 1963, fig.28