Bucureşti | Punct: Str. Tuzla nr.50A, sectorul 2 | Anul: 2019
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2019
Perioade:
Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă;
Categorie:
Domestic;
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă;
Cod RAN:
| 179132.19 |
Județ:
Bucureşti
Unitate administrativă:
Municipiul Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Punct:
Str. Tuzla nr.50A, sectorul 2
Localizare:
| 179132.19 |
Lista Ilustrațiilor - 5
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Ciornei | Mihaela | participant | Instiuție Nedefinită |
| Duca | Mihai | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Iosipescu | Raluca-Georgeta | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Iosipescu | Sergiu | participant | Institutul Naţional al Patrimoniului |
| Câmpeanu | Andrei | participant | Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" - BUCUREŞTI |
Raport:
Raport de cercetare arheologică, campania 2019, dar publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2020.
Terenul este situat în zona administrativă a sectorului 2 al capitalei pe strada Tuzla nr. 50A în imediata apropiere a lacului şi parcului Tei pe acest teren urmând a se construii Centru fitness şi spa; Club pentru copii; Alimentaţie publică”
Terenul identificat cu numărul cadastral 202321 se află în situl arheologic clasat monument istoric în Lista Monumentelor Istorice la poziţia 51 „Lacul Tei – Debarcader” cod B-I-s-B-17876 şi în Repertoriul Arheologic Naţional cu codul 179132.19, astfel că terenul a fost cerceetat arheologic asa cum era prevăzut şi în avizul preliminar primit de la Direcţia de Urbanism – Serviciul Urbanism din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti de beneficiar.
Situl este marcat pe planşa cuprinzând delimitarea siturilor arheologice din PUG Bucureşti, realizat în anul 2000 la poziţia 19 cu perimetrul: Cartierul Tei, pe malul sud-vestic al Lacului Tei, suprapus de str. Caroieni, Tuzla, Glodeni şi Olteţului, carourile 5 - 6; AA' şi B'C'; 7 - 8; B'C'(*), cercetarea arheologică efectuându-se în perimetrul delimitat de străzile Caroieni, Tuzla, Glodeni şi Olteţului.
Terenul în partea de S este ocupat cu construcţii: garaje şi platforme de beton care au aparţinut vechii baze sportive a Intreprinderii de Transport Bucureşti. Partea de N a terenului până la limita proprietăţii este neconstruită, fiind acoperită cu vegetaţie arboricolă şi lăstăriş. În această zonă se propune prin PUZ construirea a două clădiri 2S+P. Astfel, zona de cercetare s-a împărţit practic în două sectoare diferite, Sectorul 1 (N), neconstruit, care a făcut obiectul cercetării preventive prezente şi Sectorul 2 (S), cu construcţii şi amenajări existente, pentru care PUZ propune o clădire 2S+P+1E. Zona denumită convenţional Sector 2 va face obiectul unei , cercetări arheologice preventive ulterioare, condiţionată de demolarea construcţiilor existente şi dezafectarea platformei de beton care serveşte în prezent ca spaţiu de parcare.
Terenul la momentul începerii cercetării era puternic împădurit având o pantă abruptă care coboară de la nivelul străzii Tuzla, cota 83,00m, până la cota 77,00m, diferenţa de nivel fiind de 6m.
Vegetaţia abundentă a influenţat atât orientarea cât şi forma secţiunilor, care prezintă uşoare neregularităţi.
Cercetarea a demarat prin trasarea secţiunilor S1, S2, S3, S4, S5 şi S6, perpendiculare pe limita terenului dinspre str. Tuzla în scopul cercetării arheologice a amplasamentului viitoarelor clădiri propuse în această zonă. Vegetaţia abundentă a influenţat atât orientarea cât şi forma secţiunilor, care prezintă uşoare neregularităţi.
Prin aceste secţiuni s-a dorit acoperirea unei suprafeţe cât mai mari, în cazul în care ar fi apărut elemente arheologice ar fi urmat extinderea cercetării în măsura în care terenul permite.
Săpătura s-a efectuat mecanizat în faza iniţială pentru înlăturarea stratului vegetal şi de dărâmături, ulterior manual, cu muncitori. În cazul secţiunilor mai lungi, respectiv S3, S4, S6, a fost amenajată câte o treaptă datorită diferenţei mari de nivel.
Orientarea secţiunilor este SV-NE şi au următoarele dimensiuni:
S1 – dimensiuni – 4,38 x 3,32 x 4,28 x 2,75m
S2 – dimensiuni – 6,08 x 3,32 x 5,89 x 2,52m
S3 – dimensiuni – 11,61 x 3,40 x 11,79 x 2,52m - treaptă
S4 – dimensiuni – 11,14 x 2,66 x 10,85 x 2,48m - treaptă
S5 – dimensiuni – 8,59 x 2,98 x 8,63 x 2,53m
S6 – dimensiuni – 9,72 x 3,46 x 10,33 x 2,44 m – treaptă
În nici una din cele 6 secţiuni nu au fost identificate straturi arheologice şi nici elemente care să indice urme ale vieţuirii omeneşti din perioadele menţionate în descrierea cronologică a sitului clasat. Stratigrafia este simplă iar studiul geologic pus la dispoziţie de beneficiar confirmă cele descoperite prin cercetarea arheologică.
Primul strat, cel vegetal, variază intre 0,20 şi 0,50 m urmat de un strat de pământ, variabil ca grosime ce cuprinde material modern (sticle, bucăţi de beton, căramizi cu ciment, bucăţi de asfalt, bucăţi de tablă, haine, fragmente de material plastic etc.) fiind practic stratul dintre nivelul vegetal şi solul steril.
În S3 se observă cel mai clar faptul că după stratul de lut galben (steril) urmează straturi succesive de pietriş şi nisip de diferite culori, fapt ce indică cel mai probabil o zonă ce era inundabilă, acelaşi strat fiind vizibil şi în S6. În 5 din cele 6 secţiuni se poate observa pe profilele stratigrafice o intervenţie ce se prezintă sub forma unei pete de formă dreptunghiulară ce conţine material modern – este vorba de traseul unei foste ţevi de alimentare cu apă ce străbate de la S spre NV întreaga zonă cercetată.
Privind în ansamblu întreaga zonă cercetată şi raportându-ne la profilele stratigrafice putem spune că terenul este situat pe limita superioară a terasei albiei râului Colentina, mult mai vizibilă probabil înainte de indiguirea lacului, fapt confirmat şi pe Harta Topografică a Judeţului Ilfov ridicată pe teren în anii 1893, 1896-1899.