Bucureşti | Punct: Şelari, nr. 5, sector 3 | Anul: 2002
CC BY-SA 4.0 Descriere:
Anul cercetarii:
2002
Perioade:
Perioada modernă;
Epoci:
Perioada modernă;
Categorie:
Domestic; Neatribuit;
Tipuri de sit:
Locuire;
Cod RAN:
| 179132.53 |
Județ:
Bucureşti
Unitate administrativă:
mun. Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Punct:
Şelari, nr. 5, sector 3
Localizare:
| 179132.53 |
Lista Ilustrațiilor - 1
Instituții și
Persoane implicate:
Persoane implicate:
| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Mănucu-Adameşteanu | Gheorghe | responsabil | Muzeul Municipiului Bucureşti |
Raport:
Săpăturile arheologice de salvare s-au desfăşurat în intervalul octombrie-noiembrie 2002 şi s-au axat pe cercetarea mai multor pivniţe ale unei clădiri prăbuşite la cutremurul din anul 1977, aflată la intersecţia străzilor Şelari şi Covaci.
Din informaţiile documentare şi arheologice rezultă că pe acest amplasament a fost construit un imobil în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cursul săpăturii, la -3,80 -4 m, a fost surprinsă o porţiune dintr-un pavaj de cărămidă, reprezentând podeaua unei pivniţe. Ea a fost amenajată pe o nivelare de cărămizi şi material arheologic: fragmente de ceramică smălţuită locală şi ceramică de import -faianţă şi porţelan englezeşti. Această suprapunere ne permite să apreciem că imobilul a fost construit după «focul cel mare» din martie 1847 (camera A). Podeaua de cărămidă este suprapusă de o pardoseală din ciment, ce aparţine unei clădiri moderne, ale cărei subsoluri au fost cercetate în timpul săpăturii de salvare. Din păcate, în momentul construirii fundaţiilor pentru această clădire tot terenul a fost nivelat, construcţiile anterioare fiind distruse în totalitate. Câteva secţiuni de sondaj, efectuate pe mijlocul suprafeţei şi spre latura dinspre str. Şelari, ne-au dovedit că la adâncimea de -4,00 m sub pardoseala de ciment actuală, există un strat subţire de nivelare, conţinând cărămidă şi material ceramic din secolul al XIX-lea. Sub această nivelare, prezentă pe toată suprafaţa cercetată, se evidenţiază solul viu, constând într-o depunere aluvionară de nisip.
Materialul arheologic fragmentar a fost recoltat din condiţii nestratigrafice, fiind deranjat de nivelarea masivă efectuată cu prilejul ultimei edificări pe acest amplasament. Remarcăm apariţia unor fragmente de vase aparţinând categoriei ceramicii comune (castroane şi farfurii), acoperite cu smalţ verde şi galben, precum şi a unei toarte de sfeşnic. Din ceramica de import reţin atenţia fragmentele de faianţă englezească şi porţelan de aceeaşi provenienţă, purtând mărcile atelierelor: Fountain Scenery, Wreath, Teicht(…)epolum. Materialul arheologic este unitar sub aspect cronologic, datându-se în secolul al XIX-lea, neexistând piese mai vechi. Din ultima etapă de funcţionare, a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului al XX-lea, pot fi remarcate un fragment de vas de porţelan de Cluj şi vase de sticlă.