.

Cronica Cercetărilor Arheologice
Raport preliminar de cercetare arheologică

Acasă Despre Lista Completă

Bucureşti | Punct: Dămăroaia | Anul: 2007

Descriere:
Anul cercetarii:
2007
Perioade:
Preistorie; Protoistorie; Evul Mediu;
Epoci:
Neolitic; Eneolitic; Epoca bronzului timpuriu; Epoca bronzului; Hallstatt; La Tène; Epoca migraţiilor; Epoca medievală timpurie; Epoca medievală timpurie; Evul Mediu;
Categorie:
Domestic; Religios, ritual şi funerar;
Tipuri de sit:
Locuire civilă; Descoperire funerară;
Cod RAN:
| 179132.58 |
Județ:
Bucureşti
Unitate administrativă:
Bucureşti
Localitate:
Bucureşti
Punct:
Dămăroaia
Localizare:
| 179132.58 |
Lista Ilustrațiilor - 7
 
 
 
 
 
 
 
Instituții și
Persoane implicate:
Nume Prenume Rol Instituție
Măgureanu Andrei Mircea participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Măgureanu Despina participant Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Bojică Cătălin participant Muzeul Municipiului Bucureşti
Ciocănel Camelia Mirela participant Muzeul Municipiului Bucureşti
Mănucu-Adameşteanu Gheorghe participant Muzeul Municipiului Bucureşti
Pîrvulescu Cosmin Dan participant Muzeul Municipiului Bucureşti
Cleşiu Sorin participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Damian Paul participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Lazăr Alexandru Cătălin participant Muzeul Naţional de Istorie a României
Raport:
Situl de la Dămăroaia este situat în nordul oraşului Bucureşti. Descoperirile arheologice se concentrează pe o mică peninsulă aflată pe malul sudic al lacului Griviţa. Aceasta face parte din terasa lacului şi prezintă o uşoară pantă spre lac.1 Primele cercetări pe teritoriul sitului le face D. V. Rosetti2 în anii 1930 – 1931 când sunt descoperite materiale din epoca Bronzului şi două morminte de incineraţie getice. De asemenea, tot cu această ocazie au fost identificate complexe din sec. VI-VII p.Chr. şi din sec. X-XI p.Chr. În anii ’70 au mai fost descoperite două locuinţe de suprafaţă din sec. II-I a.Chr.3 sau din secolele I a.Chr. - I p.Chr4. În anul 2005, datorită extinderii în această zonă a unui cartier rezidenţial, au fost reluate săpăturile arheologice cu caracter preventiv. Astfel în campaniile din anii 2005 şi 2006 au fost efectuate săpături pe mai multe loturi aflate pe Aleea Snagov, Aleea Neajlov şi Aleea Scroviştea de către colective de la MMB, MNIR şi INMI. În campania 2007, în cadrul sitului Dămăroaia au fost executate un număr de cinci săpături arheologice preventive de către MMB (trei pe Aleea Scroviştea, una pe Aleea Snagov şi ultima pe str. Neajlovului) şi una de către MNIR (Aleea Scroviştea nr 83). Aleea Scroviştea, nr. 15-17 (lotul 2) Autorizaţia de cercetare preventivă nr. 361/2007 Gheorghe Mănucu-Adameşteanu - responsabil, Camelia-Mirela Ciocănel Au fost trasate trei secţiuni cu dimensiunile de 20,00 x 2,00 m. Stratigrafia este următoarea: - între 0 şi -0,35 m a fost surprins un strat de umplutură (nisip, pământ) adus de proprietar pentru nivelarea terenului; - între -0,35 -0,55 m, urmează un strat de pământ negru compact, foarte tare, cu foarte puţine fragmente ceramice; - între -0,55 -0,85 m (adâncimea maximă de săpare) a apărut un strat de pământ castaniu deschis, solul viu, steril din punct de vedere arheologic. Nu a fost identificat nici un complex arheologic. În strat au fost descoperite materiale ceramice aparţinând epocii bronzului, sec. II-I a.Chr. şi III -IV p.Chr. Aleea Scroviştea, nr. 60 Autorizaţia de cercetare preventivă nr. 37/2007 Gheorghe Mănucu-Adameşteanu - responsabil, Cătălin Bojică Au fost trasate 6 secţiuni de dimensiuni şi orientări diferite: SI (18 x 2 m); SII (10 x 2 m); SIII (10 x 2 m); SIV (10 x 2 m); SV (10 x 2 m); SVI (10 x 2 m). Pentru cercetarea complexelor arheologice identificate au fost deschise 3 casete: Cas.A (4 x 4,50 m); Cas.B (2 x 2 m); Cas. C (4 x 2,50 m). Descrierea situaţiei stratigrafice este următoarea: - stratul arabil, cu o grosime ce variază între 0,35 - 0,40 m; - stratul de lut cenuşiu în amestec cu cel galben, gros de circa 0,40 m. - strat de lut galben, compact, steril din punct de vedere arheologic, ce apare la adâncimea de 0,75 - 0,80 m. Adâncimea maximă de săpare atinsă este de 2 m. Pe suprafaţa secţiunilor au fost surprinse mai multe complexe de locuire aparţinând neoliticului (cultura Boian), sec. II-I a.Chr. şi sec. VI-VII p.Chr. Din strat au fost recoltate şi fragmente ceramice ce pot fi atribuite epocii bronzului. Epoca Neolitică L1 (Cpl.7) În SVI, în C3 şi 4 şi în cas.A, C.1, a apărut o locuinţă de formă rectangulară, surprinsă la -0,60 m, faţă de nivelul actual de călcare. Are dimensiunile de 3 x 2,05 m la nivelul de surprindere, orientare N-S şi se adânceşte până la -1,40 m. Pe latura de E are o treaptă de lut cruţat. Nu au fost surprinse alte amenajări. Inventarul este compus din fragmente ceramice provenite de la mai multe vase şi două piese de silex. Unul dintre vase are un decor excizat format din registre de triunghiuri, linii orizontale şi linii oblice, decor ce amplasează acest complex în cultura Boian, faza Giuleşti.5 Epoca Bronzului Materialul arheologic, recoltat din strat, atestă o locuire din epoca bronzului. Din păcate, toate fragmentele ceramice sunt atipice, iar gradul de fragmentare este foarte ridicat. Ca atare nu ne putem pronunţa asupra unei anumite culturi. În cursul cercetărilor arheologice din 20056 şi 20067, au fost descoperite fragmente ceramice specifice culturilor Glina şi Tei. Nu a fost identificat nici un complex care să aparţină acestei perioade. Hallstatt Din complexele 2, 4 şi 5 au fost recoltate şi 23 fragmente ceramice ce pot fi atribuite Hallstatt-ului timpuriu, antrenate în umplutura acestora. Sunt prezente în special fragmente de vase şi castroane din pastă semifină, nisip şi pietricele, de culoare cenuşie. Rar apar şi străchini din pastă semifină, cu nisip, de culoare neagră, lustruite8. Epoca Latène9 G1 (cpl. 1) În C.2 şi 3 din SI a fost cercetată o groapă menajeră. Complexul are o formă circulară în grund şi una de clepsidră în secţiune, făcând parte din tipul “groapă – clopot”, specifică acestei perioade. Dimensiunile sunt de 1,70 x 1,60 m la nivelul de surprindere (-0,40 m) şi atinge o admax de 2 m faţă de nivelul actual. Din groapă a fost recoltat numai material ceramic şi oase de animal dintre care menţionăm un fragment de craniu de câine. G2 (cpl.9) În C2 al Cas.A, precum şi în martorii dintre Cas.A şi SI şi SIII, a fost cercetată cea de a doua groapă menajeră. Dimensiunile sunt de 1,20 x 1,20 m, la adâncimea de surprindere de -0,45 m. Admax este de 1,90 m faţă de nivelul actual. Din complex au apărut fragmente ceramice lucrate cu mâna (majoritare) şi lucrate la roată. Din această groapă au fost recoltate cele mai multe fragmente ceramice. G3 (cpl.5) Cea de a treia groapă a apărut în Cas.A, C.1, la cota de -0,60 m. Complexul continua sub martorul dintre caseta A şi SIII, fără a fi surprins şi în aceasta din urmă. Acest complex nu este foarte adânc, el coborând până la -1,20 m faţă de nivelul actual. Au fost descoperite mai puţine fragmente ceramice comparativ cu celelalte complexe, în special ceramică lucrată cu mâna. G4 (cpl.6) Aceasta a apărut în capătul de NE al SVI, intrând în martorul dintre SVI şi SI. La -0,60 m faţă de nivelul actual s-a conturat ca o groapă de formă circulară cu dimensiunile surprinse de 1,50 x 0,50 m. Complexul este puţin adâncit, fundul lui fiind surprins la -1 m faţă de nivelul actual. Din umplutură au apărut câteva fragmante ceramice lucrate cu mâna. Din cele patru gropi a fost recoltată o mare cantitate ceramică, în special din groapa 2 (cpl.9). Fragmentele ceramice descoperite constau din buze, pereţi şi funduri de vase lucrate de mână şi la roata olarului. S-au observat diferite tipuri de pastă. Dintre formele ceramice, toate fragmentare, menţionăm amfore (panse); cupe de fructiere lucrate la roată (pastă cenuşie) şi cu mâna (pastă cenuşie şi neagră lustruită); strecurătoare; pereţi de la vase lucrate cu mâna (pastă neagră lustruită); vase de provizii lucrate cu mâna (chiupuri); pereţi şi funduri de vase lucrate cu mâna, cu suprafaţa tratată cu barbotină (pastă cărămizie); un castron nedecorat, lucrat la roată (pastă cenuşie); o căţuie lucrată cu mâna; o fusaiolă. Caracteristicile materialului ceramic - categorii de pastă şi de forme ceramice -permit datarea descoperirilor în perioada cuprinsă între a doua jumătate a sec. II şi prima jumătate a sec. I a.Chr. Epoca Migraţiilor L1 (cpl.8) În C.2 al Cas.A s-a conturat în grund L1. De formă rectangulară, din construcţie a fost surprinsă doar latura de V, care are lungimea de 2,20 m şi orientarea aprox. N-S. Este uşor adâncită, podeaua, neamenajată, fiind la 0,42 m sub nivelul de surprindere. În colţul de NV era amenajat un cuptor construit într-un calup de pământ cruţat. Vatra era în formă de potcoavă alungită. Crusta avea 0,4 cm. Nu au fost observate amenajări speciale sau refaceri. Cuptorul era plin de fragmente ceramice, unele dintre acestea fiind antrenate din groapa Latène, deranjată la construirea locuinţei. Din locuinţă au fost recoltate numai fragmente ceramice lucrate cu mâna, concentrate în zona cuptorului. L2 (cpl.2) În C.5 al SIII, precum şi în C.8 şi 8+1 ale lui SI a apărut o a doua locuinţă. De formă rectangulară alungită, locuinţa are dimensiuni de 3,80 x 2,50 m şi o adâncime de 0,60 m faţă de nivelul actual. Este orientată NV – SE. Instalaţia de foc constă într-un cuptor amenajat în colţul de S al locuinţei. Vatra se află la -0,58 m faţă de nivelul actual de călcare (la 0,02 m deasupra podelei), iar cupola este la -0,30 m faţă de nivelul actual (la 0,28 m faţă de vatră). Vatra, are o formă rotundă (1,10 x 1 m). Cuptorul a suferit o refacere, moment când a fost scurtat şi înălţat. De asemenea, vatra a fost refăcută pe un strat de lut galben gros de 4-5 cm. Vatra a doua a fost puţin timp folosită. Materialul ceramic - câteva fragmente ceramice lucrate cu mâna, singurul inventar, este foarte sărăcăcios, fiind concentrat în zona cuptorului. L3 (cpl.3) Este o locuinţă, de asemenea, de formă rectangulară, aproape pătrată, cu dimensiunile de 2,60 x 2,50 m, orientată pe direcţia NE–SV. Este adâncită până la -0,70 faţă de nivelul actual. Nu au fost observate amenajări speciale ale podelei sau ale pereţilor. Cuptorul este construit prin săpare în peretele locuinţei, pe latura de NE. Vatra este de formă aproximativ circulară (0,90 x 1 m) şi este uşor înclinată spre interior. A fost observată o refacere a vetrei, peste vechea vatră fiind pusă o nouă lipitură, de data asta cu fragmente ceramice prinse în lutuială. Inventarul, răspândit în umplutura gropii, constă exclusiv în fragmente ceramice lucrate cu mâna, provenite doar din vase de tip borcan. L4 (cpl.4) Ultima locuinţă identificată în perimetrul cercetat respectă regulile constructive ale L2 şi 3. De formă rectangulară, are cea mai mare suprafaţă, cu dimensiuni de 4,40 x 4,30 m. Nivelul podelei este şi el cel mai coborât, fiind la -0,80 m faţă de nivelul actual. Cuptorul, dispus în colţul de NV, a fost afectat de groapa locuinţei 3. Este construit tot în calup de lut şi are o formă circulară uşor alungită (0,80 x 0,70 m). Nu au fost observate urme ale unei refaceri. Interesant, că în cazul acestui complex, pe marginile sale, în zona cuptorului, a apărut un şanţ (0,20-0,26 m l şi 0,08 m ad), care servea la delimitarea zonei cuptorului de restul locuinţei. Ca şi în cazul celorlalte locuinţe, materialul ceramic constă doar în fragmente ceramice, însă spre deosebire de celelalte complexe au apărut şi unele fragmente lucrate cu roata. Din cele patru locuinţe au fost recoltate doar fragmente ceramice. Acestea constau din buze, pereţi şi funduri de vase lucrate de mână şi la roata olarului. Raportul statistic între tehnici este net dominant în favoarea ceramicii lucrate cu mâna. În ceea ce priveşte ceramica lucrată cu mâna au fost identificate două forme ceramice: oala şi tipsia, ultima fiind reprezentată doar prin câteva fragmente. Din formele ceramice lucrate cu roata putem menţiona oala borcan. Materialul este în cea mai mare parte nedecorat. Pe un singur fragment lucrat cu mâna a apărut incizată o zvastică (L1), iar pe un altul semnul “X” (L4). Formele ceramice permit datarea complexelor în sec. VI-VII p.Chr. Aleea Scroviştea, nr. 83 Autorizaţia de cercetare preventivă nr. 436/2007 Paul Damian - responsabil, Sorin Cleşiu, Cătălin Lazăr Au fost executate trei secţiuni (S1, S2, S3) cu dimensiuni 10 x 0,80 m şi o casetă (C 1) cu dimensiunile de 5 x 5 m. Stratigrafia zonei cercetate este următoarea: - depunere antropică contemporană (0,72–0,75 m); - nivel vegetal (0,14-0,26 m); - sediment de culoare negru-cenuşiu, în unele porţiuni cu tente brune (0,19-0,36 m); - sediment de culoare brun-cenuşiu (0,15-0,22 m); - sediment de culoare cenuşiu-gălbuie (0,25-0,59 m); - sediment de culoare galbenă, argilă siltică (0,30-0,50 m); - sediment de culoare galben pal (0,07-0,18 m). Epoca Migraţiilor Cuptor (C2) Complexul a fost afectat de două şanţuri moderne. Dimensiunile sunt de aproximativ 1,40 m L, cu l de cca. 0,50 m. Pereţii s-au păstrat pe o înălţime de 0,35 m. Pe vatră şi în umplutura cuptorului se găseau bucăţi de chirpici, fragmente ceramice şi vălătuci de lut ars. Materialul ceramic este reprezentat de fragmente de vase borcan, oale şi un fragment amforă. Analogii privind această ceramică sunt întâlnite şi în cadrul descoperirilor din alte situri din zona Bucureştiului: Străuleşti - Lunca10, Bucureşti - Ciurel11, Bucureşti - Căţelu Nou12 şi poate fi datat la sfârşitul sec. V, eventual şi la începutul sec. VI p.Chr. Aleea Scroviştea, nr. 90 Autorizaţia de cercetare preventivă nr. 107/2007. Gh. Mănucu-Adameşteanu - responsabil, Cătălin Bojică Au fost trasate 13 secţiuni, de dimensiuni variabile şi un număr de trei casete necesare pentru cercetarea unor complexe arheologice: S1 (12 x 0,60 m); S2 (8 x 0,50 m); S3 (5 x 0,50 m); S4 (5 x 0,50 m); S5 (8 x 0,50 m); S6 (7 x 0,60 m); S7 (5,50 x 0,50 m); S8 (5 x 0,50 m); S9 (8,20 x 0,50 m); S10 (10,50 x 0,60 m); S11 (9 x 0,60 m); S12 (9,50 x 0,50 m); S13 (7,50 x 0,60 m); C1 (1,80 x 1,80 m); C2 (5 x 1,70 m); C3 (7 x 3 m). Stratigrafia zonei cercetate este următoarea: - stratul arabil, cu o grosime ce variază între 0,00 şi 0,20 m; - stratul de pământ brun-închis, gros de circa 0,30 - 0,35 m; - strat de lut galben, compact, steril din punct de vedere arheologic, ce apare de la adâncimea de 0,50 - 0,55 m. Adâncimea maximă de săpare atinsă a fost de 1,50 m. Au fost cercetate trei complexe aparţinând epocii Latène, un complex din epoca migraţiilor (sec. VI-VII p.Chr) şi unul din evul mediu (sec. XVI - XVII). Epoca Latène, sec. II-I a. Chr13. Groapa 1 (Gr.1) În C1 al SI, la -0,40 m, a fost cercetată o groapă menajeră cu dimensiunile de 0,60 x 0,40 m; complexul intră în profilul de N al secţiunii. Groapa se lărgeşte spre fund unde are dmax surprins de 0,65 - 0,70 m. Fundul gropii este la -0,90 m. Spre fundul Gr.1 (-0,77 m), au fost găsite fragmente lucrate cu mâna de la vas borcan, o căniţă cu cioc şi apucătoare şi un fragment de mari dimensiuni de fructieră din pastă cenuşie lucrată la roată. Groapa 2 (Gr.2) În C2, în profilul de NE a fost surprinsă, la -0,47 m faţă de nivelul actual de călcare, o altă groapă menajeră. Aceasta se adâncea cu 0,22 m faţă de nivelul de surprindere. Avea o formă rotundă în grund, cu dimensiunile surprinse de 1,12 x 0,62 m. Inventarul constă în câteva fragmente ceramice lucrate cu mâna, majoritatea atipice. Groapa 3 (Gr.3) În C1 al Cas.3, la -1,15 m, a fost cercetată cea de a treia groapă menajeră. Dimensiunile surprinse sunt de 0,80 x 0,76 m, adâncimea maximă este de 1,40 m faţă de nivelul actual. Din groapă au fost recoltate fragmente ceramice, lucrate în special cu mâna. Fragmentele ceramice descoperite în cele trei complexe descoperite constau din buze, pereţi şi funduri de vase lucrate de mână şi cupe de fructiere la roata olarului (pastă cenuşie). Caracteristicile materialului ceramic - categorii de pastă şi de forme ceramice -permit datarea complexelor în perioada cuprinsă între a doua jumătate a sec. II şi prima jumătate a sec. I a.Chr. Epoca Migraţiilor, sec. VI-VII p. Chr14 Locuinţa 1 (L1) În C2 din SX s-a conturat în grund L1. Pentru cercetare a fost deschisă şi Cas.2. De formă rectangulară, cu dimensiunile de 2,55 x 2,30 m, orientarea fiind aprox. N-S. Este uşor adâncită, podeaua, neamenajată, fiind la -1 m sub nivelul de călcare actual şi la 0,48 m faţă de nivelul de surprindere al gropii locuinţei. În colţul de NE era amenajat un cuptor menajer construit într-un calup de pământ cruţat. Vatra era în formă de potcoavă alungită, cu dimensiunile de 0,60 x 0,40 m. Crusta avea 0,4 cm. Nu au fost observate amenajări speciale sau refaceri. Cuptorul era plin de fragmente ceramice. A fost recoltat doar material ceramic fragmentar: buze, pereţi şi funduri de vase lucrate de mână şi la roata olarului. Raportul statistic între tehnici este net dominant în favoarea ceramicii lucrate cu mâna. Au fost identificate două forme ceramice: oala şi tava. Pe baza acestora se poate data complexul în sec. VI – VII p.Chr. Evul mediu (sec XVI-XVII) Groapa 4 (Gr. 4) În C2 al Cas3 au început să apară, de la adâncimea de 0,60 m fragmente ceramice medievale. Datorită prezenţei şi la alte cote, în aceeaşi zonă, a fragmentelor ceramice, credem că e vorba despre o groapă. Menţionăm că această groapă a apărut în umplutura unui complex de mari dimensiuni, fapt ce a făcut imposibilă observarea în săpătură. Materialul ceramic, singurul inventar, este foarte sărăcăcios: câteva fragmente arse oxidant. Singura formă identificată este oala cu toartă, cu buza înaltă, decorată cu caneluri. Pasta, forma şi decorul sugerează o datare în sec. XV-XVI. Epocă incertă În C1 - 2 din Cas.3 a fost surprinsă la adâncimea de 0,60 m faţă de nivelul actual de călcare o altă locuinţă (?). A fost cercetată doar jumătatea nord-vestică a sa. Este de formă rectangulară alungită, cu dimensiuni surprinse de 2,12 m pe latura de V şi 1,66 m pe latura de N; adâncimea de surprindere de 0,60 - 0,80 m faţă de nivelul actual. Este orientată NV-SE. Nu a fost surprinsă instalaţia de foc. În partea superioară a umpluturii au fost descoperite o cantitate destul de mare de ceramică lucrată cu mâna, în cea mai mare parte atipică (fragmente de mici dimensiuni de pereţi). În partea inferioară a umpluturii nu au mai apărut fragmente ceramice şi nici alte piese de inventar, fapt ce ne împiedică să încadrăm cronologic acest complex. Aleea Snagov, nr. 20 Autorizaţia de cercetare preventivă nr. 40/2007 Gheorghe Mănucu-Adameşteanu - responsabil, Camelia-Mirela Ciocănel S-au trasat şapte secţiuni de dimensiuni variabile: SI (21 x 2,50 m), SII (21 x 2,50 m), SIII (4,50 x 2,50 m), SIV (11,60 x 2,50 m), SV (10,60 x 2,50 m), SVI (7 x 2,50 m), SVII (40,00 x 1,50 m). În această zonă a fost înregistrată următoarea stratigrafie: - între 0 şi -0,40 m este o depunere menajeră contemporană (groapă de gunoi); - între -0,40 şi- 0,90 m urmează un strat de pământ negru deranjat de stratul de depunere contemporană; - între -0,90 şi -1,15 m (admax de săpare) a fost surprins solul viu, străpuns de stratul de depunere contemporană. Pe suprafaţa secţiunilor nu au fost surprinse complexe de locuire. Nu au fost descoperite nici un fel de depuneri antice (artefacte) in situ sau antrenate. Strada Neajlovului, nr. 59 - 63 Autorizaţia de cercetare preventivă nr. 175/2007. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu - responsabil, Camelia-Mirela Ciocănel, Cosmin-Dan Pîrvulescu Au fost trasate cinci secţiuni şi o casetă: SI (16 x 2 m), SII (12 x 2 m), SIII (8 x 2 m), SIV (14 x 2 m), SV (13 x 2 m), Cas.1 (7,50 x 1 m). Descrierea situaţiei stratigrafice este următoarea: - între 0 şi -0,10 m, stratul vegetal; - între -0,10 şi -0,50 m apare un strat de pământ negru; - între -0,50 şi -0,80 m este un strat de pământ castaniu deschis, „solul viu”, steril din punct de vedere arheologic. Epoca Migraţiilor L1 Pe suprafaţa SIV şi SV a fost surprinsă o locuinţă cu o vatră. În SIV, C.1-4, la adâncimea de 0,25 m, faţă de nivelul actual de călcare, s-a observat o zonă cu un pământ închis la culoare, ce pare să provină de la umplutura unei locuinţe. În colţul de SE al secţiunii, în C.1, a apărut o zonă cu arsură, care s-a dovedit a fi o vatră. Pentru a delimita conturul locuinţei, s-a practicat Cas.1 (7,50 x 1 m), care a desfiinţat martorul dintre SI şi SIV. Suprafaţa cu umplutură - cu foarte multe fragmente ceramice şi bucăţi de chirpici - a fost surprinsă pe o L de 5 m şi o l de 3 m. La -0,40 m, faţă de nivelul actual de călcare şi la 0,15 m faţă de nivelul de surprindere al locuinţei, după îndepărtarea umpluturii, s-a conturat o suprafaţă de pământ afânat, de culoare cenuşie, având o formă aproximativ ovală. Aceasta prezenta următoarele dimensiuni: L 3,90 m iar l 2,50 m şi considerăm că reprezintă podeaua locuinţei. Nu s-au observat urme de amenajare. Vatra, de formă dreptunghiulară, prezintă colţurile rotunjite spre laturile de NE şi NV. Gura este pe latura de S. Pereţii sunt bine arşi, crusta de arsură fiind de 0,10 m. Pe mijloc prezintă o bucată de chirpic ars prăbuşită. Înălţimea peretelui este de 0,20 m iar Lmax a vetrei este de 0,50 m. În interiorul vetrei, pe lângă vălătuci de formă rectangulară în secţiune, au fost descoperite fragmente ceramice lucrate cu mâna (majoritatea) şi la roată (5 ex.). Există două forme ceramice lucrate cu mâna: vasul borcan şi vasul cu toartă. Din ceramica lucrată la roată nu putem menţiona decât vasul borcan. Sunt singurele fragmente ceramice decorate, pe ele fiind incizate linii orinzontale şi linii în val. Pe baza inventarului ceramic, L1 se poate data în sec. VI-VII p.Chr.
Rezumat:

Situl de la Dămăroaia este situat în nordul oraşului Bucureşti, descoperirile arheologice încadrându-se pe o mică peninsulă aflată pe malul sudic al lacului Griviţa. În campania 2007, în cadrul sitului Dămăroaia au fost executate un număr de cinci săpături arheologice preventive fiind identificate urme de locuire din neolitic, piese ceramic specific culturilor Gline, Tei, Boian. Cele mai numeroase descoperiri sunt din epoca migraţiilor fiind cercetare şase locuinţe din această perioadă, datate în sec. V-VII p.Ch.